Românii sunt deschişi faţă de imigranţi: poveştile de succes ale unor străini care s-au integrat perfect în societatea noastră

Românii sunt deschişi faţă de străinii care vor să locuiască în România FOTO Adevărul

Românii sunt deschişi faţă de străinii care vin în ţara noastră, atâta timp cât aceştia îşi găsesc un loc de muncă şi sunt dispuşi să înveţe limba română. La rândul lor, imigranţii din România sunt de acord că trebuie să înveţe limba, dar sunt nemulţumiţi de modul în care funcţionează sistemul de educaţie. Aşa arată rezultate studiului „Barometrul Integrării Imigranţilor” realizat de Fundaţia Soros.

Cercetarea a scos la iveală mai multe nemulţumiri ale imigranţilor din România precum lipsa accesului la cursurile de învăţare a limbii române, dar şi incapacitatea autorităţilor de a livra informaţii esenţiale într-o limbă de circulaţie internaţională.

Aime este originiar din Republica Congo. A emigrat în România cu 15 ani în urmă şi îşi aminteşte că învăţarea limbii române a fost o problemă. „ Am ajuns în România şi nu aveam informaţii în nicio limbă de circulaţie internaţională. Bâjbâiam constant. Dar întotdeauna m-am gândit că mie mi-a fost mai uşor, fiind vorbitor de limbă franceză, decât le-a fost arabilor sau chinezilor spre exemplu”, povesteşte Aimee.

„Am învăţat limba română în rime: pâine, câine, mâine”

Xing-Fu, un emigrant chinez, bufneşte în râs când aude declaraţia lui Aime şi dă din cap aprobator. „Eu sunt aici de peste 20 de ani şi nici acum n-am înţeles ce înseamnă trecut, prezent şi viitor. La noi toate se întâmplă acum. De aceea fac confuzii.

Cred că salvarea mea ca şi chinez în România anilor '90 a fost căldura poporului român. Se uitau la mine cu interes, erau curioşi despre cultura mea. Surprinzător a fost că fiecare român care m-a primit în casa lui, mi-a dat să mănânc. Am fost la prieteni în Germania şi mi-au dat doar un pahar cu apă. Orice român face o masă îmbelşugată când are musafiri”, a povestit bărbatul.

„Ştiţi cum am învăţat eu limba română? Pentru că nu avea nicio legătură cu limba mea, am hotărât că o să învăţ cuvintele care rimează. M-am forţat să învăţ trei cuvinte noi pe zi pe care le repetam obsesiv. Nu o să le uit niciodată pe primele trei: pâine, câine, mâine”, povesteşe Jaber Ahmed, un refugiat palestinian care a venit în România în urmă cu aproape 15 ani.

Cei mai mulţi imigranţi întâmpină probleme la angajare

Ritu Cazacu a venit din India acum 14 ani. Lucrase în marketing şi vânzări după absolvirea facultăţii şi, cu toată experienţa internaţională, nu a reuşit să se angajeze în România din prima. Îşi aminteşte că i-a fost foarte greu să se integeze în societatea noastră fără să vorbească limba română.

„Mă înţelegeam greu cu oamenii. Era tare complicat. Într-un final am început să mă uit la filme care aveau subtitrare şi aşa am început să înţeleg şi am învăţat mare pare din româna pe care o ştiu”, povesteşte femeia. Ritu este acum căsătorită cu un român şi după ce a abandonat cariera în marketing („La un moment dat viaţa devine o statistică dacă lucrezi prea mult în vânzări”) a deschis un Centru de pregătire pentru Bacalaureat.

„Am văzut rezultatele dezastruoase de la Bacalaureat şi mi-am dat seama că toţi copiii au nevoie de o pregătire efectivă pentru examen, nu doar de meditaţii. La Centru avem un nutriţionist care să le explice exact copiilor ce trebuie să mănânce pentru a asimila cât mai bine informaţia, dar şi un psiholog şi un consilier în carieră, astfel încât copiilor care calcă pragul Centrului să fie pregătiţi intelectual, dar şi emoţional şi fizic pentru examenul de maturitate”, povesteşte Ritu.

„Eu am fost unul dintre cei care au primit azil în Romania. Am ajuns greu aici, dar Dumnezeu m-a ajutat şi am obţinut protecţie. Acum am propria mea firmă de consultanţă şi îmi merge bine”, spune Hermann Twilingiyimana.

Sănătatea şi educaţia, principalele probleme ale imigranţilor din România

Ca şi românii, majoritatea imigranţilor critică sistemul de sănătate şi educaţie din România. „Nu înţeleg ceva: dacă eu aleg să merg la spitale medicale private, de ce trebuie să dau atâţia bani Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din salariul meu?”, întreabă Shen Quinao, un imigrant din China în vârstă de 30 de ani.

Când vine vorba de educaţie, cei mai mulţi dintre imigranţi nu înţeleg de ce fac copiii români „meditaţii”. „Eu îmi trimit copiii şase ore pe zi la şcoală, apoi ei vin acasă şi spun că trebuie să facă «meditaţii». Adică să mai piardă încă două ore pe săptămâna cu un profesor care să le repete informaţiile pe care ar trebui să le ştie deja. Eu nu o să înţeleg niciodată sistemul ăsta”, povesteşte, la rândul ei, Sukaina Jasim.

Românii tind să accepte doar imigranţii încadraţi pe piaţa muncii

Cei mai mulţi dintre imigranţi au confirmat rezultatele „Barometrului Integrării Imigranţilor” care arată că românii sunt deschişi faţă de străinii care vor să se stabilească la noi în ţară, atâta timp cât îşi doresc să lucreze şi să înţeleagă şi să respecte obiceiurile şi, în general, cultura românească.

Aproape 30% dintre români consideră că ar trebui primiţi în România doar acei imigranţi care au asigurat un loc de muncă, 10% cred că ar trebui acceptaţi doar cei care îşi deschid o afacere, iar 8% dintre români cred că ar trebui acceptaţi doar cei care sunt specialişti, experţi sau oameni calificaţi.

Aproape jumătate dintre categoriile de imigranţi menţionate de către respondenţi (47%) nu fac referire la anumite cetăţenii, ci la stabilitatea financiară a imigranţilor. Grupurile de imigranţi care sunt mai probabil să fie acceptate sunt cele care îşi pot asigura independenţa financiară, fiind mai puţin probabil ca acestea să beneficieze de ajutorul statului. 

Însă, potrivit studiului, angajatorii români se arată destul de reticenţi când vine vorba de a angaja imigranţi, considerând că angajarea unor imigranţi presupune costuri suplimentare, dar şi o perioadă de acomodare. Asta deşi cei mai mulţi dintre aceştia vor să lucreze încă din momentul în care primesc o formă de protecţie din partea statului român. Norocul celor mai mulţi dintre ei este însă faptul că sunt absolvenţi de studii superioare sau muncitori califiaţi.

Studiul despre opiniile şi percepţiile românilor privind imigraţia şi integrarea imigranţilor, componentă principală a Barometrului Integrării Imigranţilor, a fost realizat de Fundaţia Soros, în luna martie a acestui an, pe un eşantion de 1.516 respondenţi, reprezentativ la nivel naţional.

Barometrul Integrării Imigranţilor este doar o etapă a proiectului Centrului de Documentare şi Cercetare în Domeniul Integrării Imigranţilor (CDCDI), care îşi propune să devină liantul între imigranţi, instituţii şi organizaţii nonguvernamentale, care să uşureze tranziţia şi integrarea imigranţilor în societatea românească.