Spre NATO, cu ochii la Europa

Teoretic, nici o cursa nu este dinainte castigata sau pierduta. Practic, Romania in grupul celor sapte state candidate cu sanse de aderare ocupa in acest moment locul sapte, dupa Slovenia, cele trei

Teoretic, nici o cursa nu este dinainte castigata sau pierduta. Practic, Romania in grupul celor sapte state candidate cu sanse de aderare ocupa in acest moment locul sapte, dupa Slovenia, cele trei tari baltice, Slovacia si Bulgaria. Romania este o tara cu resurse inca limitate. Desfasurarea pe mai multe fronturi - politic, diplomatic si militar - este dificila, iar rezultatele nu vor fi obligatoriu cele asteptate. Cu siguranta, in cursa pentru NATO, Romania trebuie sa-si joace cartea pana la capat. Efortul sau spre Alianta nu trebuie insa sa piarda din vedere integrarea in UE. La summit-ul Uniunii Europene din decembrie de la Laeken, a aparut o bomba cu efect intarziat pentru Romania. Liderii celor 15 state membre au hotarat ca in 2004 zece state candidate - Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia, Cipru si Malta - sa fie admise in Europa unita. Intr-un paragraf final al documentului semnat au fost mentionate Romania si Bulgaria, ce ar putea fi admise mai tarziu. Este pozitiv faptul ca Bucurestiul si Sofia raman in atentia responsabililor europeni. Este bine ca ne-am angajat sa deschidem toate dosarele de negociere in acest an, ca vom face eforturi pentru adoptarea aquis-ului comunitar. Dar, daca Romania si Bulgaria nu se vor alatura in vreun fel grupului "celor zece" admisi in 2004 - asa cum a propus, de altfel, francezul Hubert Vedrine - cele doua tari risca sa ramana niste candidati perpetui la Uniunea Europeana, dupa modelul Turciei. Admiterea noilor membri in UE se face prin votul parlamentelor celor 15 state membre in acest moment in Uniune. Cele zece state candidate aprobate la Laeken se vor afla pe o singura lista cu numele generic "extinderea Europei spre Est". Votarea in grup va fi mult mai simpla decat votarea fiecarui stat in parte. Daca Romania si Bulgaria nu vor prinde valul 2004, urmatoarea extindere va trebui ratificata de parlamentele a 25 de state. Practic, nu va trebui sa ne accepte doar Germania sau Franta, ci si Ungaria sau Letonia. Pe de alta parte, admiterea a zece state, cu peste 70 de milioane de locuitori, deodata, va provoca un soc economic important la nivelul celor aproape 400 de milioane de locuitori cati are acum UE. Cunoscand experienta Germaniei de Vest dupa unificarea cu cea de Est, acest soc nu are cum sa fie absorbit mai devreme de un deceniu. Desi se evita sa se vorbeasca despre asta, cetatenii actuali ai UE vor plati din propriul buzunar admiterea a inca zece state mai sarace in Uniune. Pe termen lung, beneficiile vor fi enorme, pe termen scurt insa nemultumirile vest-europenilor si mai ales ale sud-europenilor vor fi mari. Dupa acest soc, ce interes va mai exista oare in randul celor 25 state membre ale noii Europe pentru inca o extindere cu Romania si Bulgaria? Acestora li se poate cere sa astepte eventual si statele problema - aflate totusi in inima continentului - asa cum sunt Iugoslavia (cu Kosovo si Muntenegru), Albania, Macedonia, Bosnia sau Croatia pentru o noua extindere. Or, cu exceptia Croatiei, decenii de acum incolo aceste tari nu-si vor rezolva problemele politice pentru a deveni compatibile cu UE. Realist vorbind, Romania nu are cum sa prinda economic trenul UE din 2004. In privinta criteriului politic apreciat deja pozitiv si al aquis-ului comunitar - ansamblul legislatiei europene ce face un stat membru compatibil cu ansamblul - cu un efort organizatoric, Romania poate ajunge la zi. Obiectivul guvernului Nastase ar trebui sa fie includerea Romaniei impreuna cu ceilalti candidati pe lista ce va fi trimisa in 2004 parlamentelor celor 15 tari UE. Acest lucru ar putea fi facut prin includerea Romaniei si, probabil, a Bulgariei, pe lista cu un asterisc, asa cum s-a intamplat si in cazul vizelor. Cu alte cuvinte, Europa ar vota extinderea cu toate cele 12 state candidate, urmand ca Romania si Bulgaria sa fie admise de jure in UE, cand vor indeplini criteriul economic. Aceasta solutie simpla in aparenta comporta mari dificultati politice si mai ales administrative la nivelul UE. Pentru a deveni realitate, Franta, Marea Britanie, Italia, dar mai ales Germania ar trebui sa fie de acord. Numai prin dozarea eforturilor politico-diplomatice ale Bucurestiului - la care ar putea fi cooptata si Sofia - Romania ar putea impune acest punct de vedere. Este dificil, dar nu mult mai dificil decat a fost acordarea dreptului de libera circulatie in spatiul Schengen pentru cetatenii romani. Tocmai de aceea, in 2002, in plina cursa NATO, Romania trebuie sa puncteze serios in fata Europei.