Speranţa de viaţă în România a scăzut cu 1,4 ani în pandemie şi este a doua cea mai mică din Europa

FOTO: Shutterstock

Speranţa de viaţă în România a scăzut în medie cu 1,4 ani în anul 2020, în timpul pandemiei de COVID-19 , dublu faţă de media europeană, de 0,7 ani, arată raportul Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană, publicat astăzi. Speranţa de viaţă în România este a doua cea mai mică din Uniunea Europeană, după Bulgaria.

Ţările europene cu cea mai ridicată speranţă de viaţă sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) şi Irlanda (82,8 ani), în timp ce la coada clasamentului se află Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) şi Bulgaria (73,6 ani).

Speranţa de viaţă în România a fost în ascensiune în perioada 2000 - 2019, crescând cu peste 4 ani (de la 71,2 până la 75,6 ani). Însă a rămas continuare printre cele mai mici din UE, la aproape 6 ani sub media Uniunii Europene. În 2020, din cauza impactul pandemiei de COVID-19, speranţa de viaţă în România a scăzut cu 1,4 ani, în timp ce scăderea în Europa a fost, în medie, de 0,7 ani, conform raportului.

FOTO: Raportul Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană publicat de Comisia Europeană

În România, femeile trăiesc, în medie, cu 8 ani mai mult decât bărbaţii (78,4 ani comparativ cu 70,5), unul dintre cele mai mari decalaje din Uniunea Europeana.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer.

Rata mortalităţii care poate fi prevenită în România este a treia cea mai mare din UE şi poate fi atribuită în principal bolilor cardiovasculare, bolilor pulmonare cancerului pulmonar şi deceselor legate de alcool. Mortalitatea din cauze tratabile este mai mult decât dublu faţă de media pentru UE şi include decesele cauzate de cancer de prostată şi de sân care pot fi tratate.

Conform documentului, criza de forţă de muncă din sistemul de sănătate şi cheltuielile mari pentru sănătate acoperite din banii pacientului sunt principalele bariere în calea accesului la servicii medicale.

De asemenea, raportul precizează că pandemia a evidenţiat importanţa consolidării asistenţei medicale primare, într-un sistem de sănătate în prezent puternic dependent de îngrijirea pacientului internat în spital.