Soluțiile unui expert pentru a-i învăța pe români cum să-și gestioneze banii. România, codașă la educație financiară

Românii își cheltuie lunar toți banii și foarte rar pun ceva deoparte, se îndatorează pe mulți ani și în condiții dezavantajoase și urmăresc doar satisfacția imediată, dacă se poate, fără niciun efort.

Educația este cheia către independența financiară FOTO arhivă Adevărul

Liviu Drăghici, profesor de Științe Economice la Liceul Tehnologic Administrativ și de Servicii „Victor Slăvescu" Ploiești și cadru didactic asociat la Universitatea Petrol-Gaze Ploiești, a pus în practică un proiect unic la nivel național. Predă educație financiară la mai multe școli și licee din oraș, o materie care nu există în unitățile școlare din România decât la nivelul unui opțional de clasa a VIII-a și care are mai mult un scop teoretic decât unul practic.

În demersul său, profesorul este ajutat de 30 de liceeni și studenți, pe care i-a format și care transmit acum mai departe informațiile de care adolescenții au realmente nevoie în societatea actuală, cu scopul declarat de a introduce educația financiară în programa școlară. Dascălul crede că multe din problemele românilor ca adulți se datorează lipsei de educație financiară.

Aceștia cheltuie mai mult decât câștigă, se împrumută dezavantajos, cumpără lucruri care nu le trebuie și nu sunt capabili să economisească. În opinia sa, elevii trebuie pregătiți pentru viața de după cursuri. Asta înseamnă să învețe cum să își gestioneze banii, cum se face un CV, ce presupune înfiinţarea unei firme sau împrumutul la o bancă. 

Cum să lucrezi cu banii pentru ca ei să producă alți bani

„Din punctul meu de vedere, educația financiară este un set de acțiuni care să te ajute să lucrezi cu banii tăi, astfel încât ei să producă alți bani. Momentan, sunt la stadiul în care vorbim de economisire, dar nu și despre motivul sau motivele pentru care facem asta”, explică Liviu Drăghici, care în 2021 a fost desemnat profesor Merito.

Dacă punem bani deoparte ca să cumpărăm, de pildă, un telefon, nu facem altceva decât să amânăm o cheltuială. Nu e rău, dar nu acesta trebuie să fie scopul educației financiare, consideră expertul.

Fiecare dintre noi trebuie să ajungă la nivelul în care să facă investiții chibzuite, care într-un termen mediu, de șapte - zece ani, să ne aducă la stadiul în care veniturile pasive să ne acopere cheltuielile curente.

„Astfel, nu vom mai fi strânși cu ușa să alegem primul job de care aflăm doar ca să supraviețuim. Nu înseamnă că vom sta pe o plajă din Hawaii cu un cocktail în brațe, dar nici nu o să mai muncesc undeva unde nu îmi face plăcere”, punctează profesorul de Științe Economice.

Platformă de educație financiară

În următoarea perioadă, Liviu Drăghici intenționează să ducă lucrurile la următorul nivel. Va crea o platformă de educație financiară, care va avea două interfețe. Una pentru publicul larg și una pentru cei care vor să devină educatori financiari.

În școlile și liceele din Prahova, profesorul și voluntarii săi țin un workschop, unde le vorbesc tinerilor despre rolul banilor și despre emoțiile și convingerile, de multe ori limitative, legate de bani. Este vorba despre cele patru moduri în care pot câștiga bani legal.

Pot fi angajați undeva, de unde primesc bani și beneficiază de un salariu, dar depind de un program și primesc un venit mai mic decât ar merita. Pot fi liber profesioniști, situație în care pot câștiga mai mult dacă devin mai buni și au un program mai flexibil.

Liviu Drăghici predă educație financiară în școlile și liceele din Prahova FOTO arhiva personală

Dezavantajele sunt că nu primesc niciun ban dacă nu munceșc și nu beneficiază de protecția socială a unui angajat. Următoarea categorie sunt antreprenorii, dar Liviu Drăgihici înțelege prin asta o afacere care merge fără prezența sau implicarea lor.

„Dacă e nevoie de mine în firmă, sunt fie angajat, fie liber profesionist”, subliniază profesorul.

Ultima categorie sunt investitorii, care finanțează idei de afaceri sau afaceri propriu-zise cu scopul de a obține beneficii financiare.

„Le spun elevilor că ideal ar fi să se încadreze în ultimele două categorii, dar ideal ar fi să le încerce pe toate patru”, spune Liviu Drăghici.

Îi sfătuiește pe oameni să înceapă cu investiții mici. De pildă, elevii lui au conturi pe bursa de capital și pe spațiul virtual privat la ANAF, ca să poată căpăta experiența pe cât mai multe zone și apoi să se canalizeze pe ce le place lor mai mult.

Satisfacția amânată, cheia succesului financiar

Profesorul de Științe Economice spune că oamenii se împart în patru categorii în funcție de modul în care își cheltuie banii. În prima categorie intră cei care cheltuie tot ce câștigă și se mai și împrumută. Urmează cei care vor să pună ceva deoparte, dar mai întâi cheltuie și dacă mai rămâne ceva, economisesc.

De regulă, nu mai rămâne nimic pentru că mereu intervine ceva neprevăzut. Din a treia categorie fac parte cei care, după ce câștigă bani, pun ceva deoparte. În a patra categorie sunt cei ce fac diverse investiții care le aduc venituri cu care își acoperă o parte dintre cheltuieli. Într-un alt workshop pe care îl ține, Liviu Drăghici le arată tinerilor în ce să își investească banii, cu avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni.

„Este vorba, până la urmă, de ceea ce se numește satisfacție amânată. Cu cât poți să amâni mai mult recompensa pe termen scurt pentru un obiectiv pe termen lung, cu atât șansele să reușești în carieră și să fii mai bine financiar sunt mai mari”, susține dascălul.

Majoritatea românilor vor ca totul să se întâmple acum și dacă se poate fără efort. De altfel, potrivit mai multor cercetări sociologice, peste 70% dintre români nu economisesc deloc. Informația este confirmată și de un studiu global realizat în 2014 de Standard&Poor’s în 140 de economii, unde România ocupă ultimul loc în UE, cu doar 22% din populație educată financiar.

În multe state din Europa, educația financiară este o parte a programei școlare încă din primii ani de învățământ, iar acest lucru se vede și în nivelul de bunăstare. În Suedia, Norvegia și Danemarca, 71% din populație a fost educată financiar, fiind urmate de Marea Britanie (67%), Germania și Olanda, fiecare cu 66%. 

Liviu Drăghici susține că lipsa unei educații financiare face ca 41% dintre români să nu aibă nici până acum un cont bancar. Mulți nu vor să folosească nici cardurile bancare, pentru că astfel ar ieși la iveală o parte din evaziunea fiscală uriașă cu care România se confruntă în prezent.

„Schimbarea la noi de sus în jos nu prinde. Soluția este crearea de comunități de educație financiară, care treptat să se extindă și să aibă efecte la nivel național. Doar așa ne vom schimba mentalitatea”, conchide profesorul de Științe Economice.