Seful Pentagonului propune o forta de reactie rapida formata din 21.000 de oameni

13 ministri ai Apararii, de acord cu sugestia administratiei de la Washington

Secretarul american al Apararii, Donald Rumsfeld, a propus celor 19 membri ai Aliantei Nord-Atlantice crearea unei forte speciale alcatuite din 21.000 de oameni, care sa permita NATO sa reactioneze rapid la orice conflict izbucnit in afara granitelor Aliantei si, de asemenea, sa contribuie la lupta impotriva terorismului. "Daca NATO nu dispune de o forta rapida care sa poata fi desfasurata in cateva zile sau saptamani si nu in luni de zile sau chiar in ani, atunci organizatia nu-si poate asuma misiunile secolului XXI", a declarat Rumsfeld, marti, la o reuniune neoficiala a ministrilor Apararii ai NATO, desfasurata la Varsovia si consacrata, in principal, adaptarii structurilor Aliantei la noile amenintari ale acestui inceput de secol. Forta propusa de administratia Bush ar putea interveni intr-o perioada cuprinsa intre sapte si 30 de zile. Oficialitatile de la Washington sunt de parere ca sugestia lui Rumsfeld nu submineaza planurile Uniunii Europene de constituire a unei forte separate, pentru operatiunile de mentinere a pacii. Secretarul american al Apararii a propus trei tipuri de misiuni - "interventia preventiva de stabilizare in vederea evitarii degenerarii unei potentiale crize, desfasurarea de trupe pentru pregatirea unei misiuni clasice de mentinere a pacii, asa cum a facut NATO in Balcani incepand din 1995, si interventia pentru asigurarea evacuarii cetatenilor statelor membre ale Aliantei". Potrivit ministrului spaniol al Apararii, Federico Trillo, propunerea americana este sustinuta pana acum de 13 tari, intre care Spania, Franta, Italia si Marea Britanie. Franta si-a exprimat insa rezerve in legatura cu posibilitatea ca NATO sa intervina oriunde in lume. Tot marti, John McLaughlin, adjunct al directorului CIA, i-a informat pe participantii la reuniune asupra ultimelor evolutii ale situatiei din Irak, precum si despre armele de distrugere in masa detinute de Saddam Hussein si legaturile dintre regimul de la Bagdad si teroristii din reteaua Al-Qaida. Discursul, care s-a asemanat izbitor cu documentul prezentat in aceeasi zi de guvernul de la Londra - si care sustinea ca Irakul poate folosi oricand arme chimice si biologice - nu a oferit insa nici un indiciu asupra faptului ca Statele Unite ar incerca sa obtina sprijinul NATO pentru o posibila actiune militara. De altfel, dezbateri mult mai intense pe tema unei eventuale interventii militare impotriva Irakului urmau sa aiba loc in cursul dupa-amiezei de ieri. Intr-un interviu aparut miercuri in cotidianul polonez "Rzeczospolita", ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, prezent la lucrarile reuniunii, s-a declarat mult mai ingrijorat de situatia de la frontiera dintre Georgia si Rusia decat de problema irakiana. In acelasi interviu, Ivanov a ignorat ostentativ planurile americane de rasturnare de la putere a presedintelui irakian: "Nu cunosc nimic din acest plan. Inspectorii vor merge sigur in Irak si cred ca la mijlocul lunii octombrie isi vor incepe deja misiunea", a spus ministrul rus. Ieri, in ultima zi a reuniunii, participantii urmau sa examineze probleme privind securitatea regionala si globala, lupta impotriva terorismului international, neproliferarea armelor de distrugere in masa, precum si noile relatii dintre NATO si Rusia in cadrul noului mecanism de colaborare dintre Moscova si Alianta in formatul "20", stabilit in luna mai, la Roma.