Secretul pădurilor neatinse din România, cu arbori de sute de ani. Unde se găsesc „giganții verzi” ai Carpaților
0România a păstrat mii de hectare de păduri seculare, neatinse de oameni, cu arbori ajunși la vârste de peste jumătate de secol și dimensiuni neobișnuite. Secretul rezistenței lor nu li s-a datorat oamenilor.
Mai puțin de o treime din suprafața României este acoperită cu păduri, însă, potrivit specialiștilor, suprafețe forestiere întinse au fost clasificate ca păduri virgine și cvasivirgine — adevărate sanctuare ale sălbăticiunii. Relieful a avut un rol esențial în protejarea celor mai valoroase păduri din România.
Dacia, acoperită de păduri
În urmă cu două milenii, aproape 80 la sută din suprafața actuală a țării era împădurită, susțin istoricii. Pădurea acoperea nu doar regiunile carpatice și subcarpatice, ci și o mare parte a câmpiilor, oferindu-le locuitorilor antici hrană și adăpost.
„Transilvania, al cărei nume implică însăși existența pădurilor mari ce o despărțeau de vasta câmpie a Dunării și a Tisei, Moldova, unde codrii uriași acopereau dealurile și coborau până la vărsarea Siretului și Prutului, Muntenia sau Țara Românească, unde, cu excepția Bărăganului și a stepei Burnazului, puteai să mergi de la munte până la Dunăre numai prin codri, erau țări de pădure, cu codrii uriași. Oamenii erau puțini, iar pădurea, imensă”, nota istoricul Constantin C. Giurescu în volumul „Istoria pădurii românești”.
Suprafața împădurită a României s-a redus treptat
Romanii ar fi inițiat primele exploatări forestiere intense, iar de la începutul secolului al II-lea până în secolul XX, suprafața pădurilor a fost în continuă scădere.
„Această vegetație a degenerat către zilele noastre sau chiar a dispărut. Cauza nu trebuie căutată într-un cataclism natural, ci doar în exploatări devastatoare”, arăta cercetătorul Ion Florescu în „Revista Pădurilor”.
În prezent, mai puțin de 30 la sută din suprafața României este împădurită, un procent care plasează țara sub media europeană. În schimb, România ocupă un loc onorabil în Europa în privința pădurilor virgine și cvasivirgine, ecosisteme forestiere care nu au fost niciodată modificate semnificativ de activitatea umană. La acest capitol, România este depășită doar de Finlanda, Suedia și Rusia.
„La sfârșitul secolului al XIX-lea, în România existau aproximativ 20.000 de kilometri pătrați (adică 2.000.000 hectare) de păduri virgine, iar în Slovacia, mii de kilometri pătrați. Recent, însă, din cauza introducerii tehnologiilor moderne de exploatare forestieră, distrugerea pe scară largă a multor situri anterior neatinse a avut loc în toți Carpații. România are cea mai mare suprafață de păduri virgine temperate, aproximativ 2.000 kilometri pătrați (200.000 hectare), dar încă le exploatează, legal și ilegal”, estima Virginforests.eu, un site dedicat pădurilor virgine din Europa, bazat pe cercetări științifice.
Relieful și izolarea a salvat pădurile seculare
În cea mai recentă ediție a Catalogului Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, publicată în 2023, de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au fost înscrise peste 72.000 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine, în creștere față anii precedenți.
Cele mai mari suprafețe de păduri neatinse sunt cuprinse în prezent în parcurile naționale și naturale ale României, iar legislația prevede reguli stricte de exploatarea a acestora. În trecut, însă, pădurile valoroase au putut fi păstrate din alte motive. Unul dintre acestea a fost terenul accidentat în care se găseau.
Pantele abrupte și lipsa drumurilor forestiere au făcut aproape imposibilă tăierea arborilor. În alte regiuni din România, slaba populare a așezărilor din jurul lor a contribuit la protejarea ecosistemelor. Alte păduri au fost păstrate în condiții bune pentru a fi folosite ca domenii de vânătoare și, mai recent, cum este cazul rezervației Gemenele din Retezat, ca rezervații științifice.
Copacii de jumătate de mileniu din Pădurea Șinca
Codrul Secular Șinca, din estul Masivului Făgăraș (Carpații Meridionali) se întinde pe o suprafață de aproximativ 330 de hectare și este una dintre cele mai reprezentative păduri virgine de fag din România.
„Această pădure se află într-un mozaic natural care include exemplare seculare. Este remarcabilă frecvența arborilor care depășesc 350–400 (până la 500) de ani în cazul fagului și 400–500 de ani în cazul bradului argintiu, ajungând până la limitele longevității fiziologice, când încep să se usuce în picioare”, se arată în studiul „Pădurile virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei”, denumirea sitului natural înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, care include cele mai bine conservate păduri de fag din Europa.
Pădurea este renumită pentru dimensiunile impresionante ale arborilor: aici a fost măsurat cel mai înalt brad argintiu din România, de 62,5 metri, și cel mai înalt fag din Europa, de 55,1 metri.
Codrii seculari găzduiesc o biodiversitate excepțională, cu specii rare și protejate, precum lupul, ursul brun, râsul, capra neagră, cocoșul de munte, acvila țipătoare mică, precum și diverse specii de amfibieni, reptile și orhidee. Deși a fost naționalizată în perioada comunistă, pădurea satului Șinca a fost ocolită de exploatări. După Revoluția din 1989, ea a fost restituită satului Șinca.
Cele mai vaste păduri seculare din România
În Munții banatului, pădurile virgine acoperă aproape 20.000 de hectare, fiind concentrate în Parcul Natural Domogled – Valea Cernei și Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.
Jumătate din această suprafață se regăsește în regiunea Văii Cernei, locuită din cele mai vechi timpuri și cunoscută pentru stațiunea Băile Herculane, fondată la începutul secolului al doilea de împăratul Traian. Până în anul 1880, pădurile de pe Valea Cernei au fost în proprietatea administrației austro-ungare, iar după 1918 au fost preluate de statul român, fiind gestionate de Casa Autonomă a Pădurilor Statului.
„Din cauza versanților abrupți și stâncoși ai Văii Cernei, zona a rămas slab populată, iar majoritatea pădurilor au rămas inaccesibile,în lipsa drumurilor. În 1932, a fost înființată Rezervația Muntele Domogled, una dintre primele rezervații naturale din România. După naționalizarea pădurilor din 1948, acestea au devenit proprietate de stat”, arată studiul „Pădurile virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei”, coordonat de Institutul de Ecologie din Austria.
Cheile Nerei, cu arbori de jumătate de
Alte aproape 10.000 de hectare de păduri virgine se găsesesc în Munții Banatului, în zona Cheile Nerei Beușnița și a Izvoarelor Nerei. Masivul forestier Cheile Nerei – Beușnița este considerat una dintre cele mai întinse și bine conservate păduri virgine din Europa temperată.
„Întinse suprafețe de pădure de fag din Munții Banatului (sud-vestul României) au rămas neatinse timp de milenii. În Evul Mediu, primele impacturi umane minore au fost generate de locuitorii satelor din bazinul mijlociu al Nerei (Valea Almăjului). Cele mai multe păduri au fost gestionate după sistemul forestier austriac, în timpul Imperiului Austro-Ungar”, arată același raport.
Mai multe zone din bazinul mijlociu al râului Nera au fost exploatate în ultimele decenii și și-au pierdut treptat caracterul natural. În schimb, în centrul rezervației Cheile Nerei, la o altitudine de 1.000 metri, au fost identificați 16 arbori cu vârsta de peste 350 de ani și 8 arbori cu vârsta de peste 400 de ani pe hectar, cel mai bătrân având 477 de ani.
Se încarcă comentariile...
