SCRISOAREA SĂPTĂMÂNII

Stimate domnule Marius Vasileanu, Vă scriu din Bruxelles. Adesea am avut în gând un articol similar cu editorialul dvs. referitor la Academia Română. Nu l-am scris niciodată, dar este EXACT ceea

Stimate domnule Marius Vasileanu,
Vă scriu din Bruxelles. Adesea am avut în gând un articol similar cu editorialul dvs. referitor la Academia Română. Nu l-am scris niciodată, dar este EXACT ceea ce trebuia spus. Într-o perioadă de restructurare profundă a economiei româneşti, Academia Română s-a ţinut de legat cărţi şi alte bazaconii. Nu spun că Eminescu nu merită aşa ceva, dar cred că rolul Academiei Române, ca punct de vedere al specialistului, trebuia şi TREBUIE să intre adesea în contradicţie cu politicul pe soluţii şi alternative.
Moisil avea curajul de a mai da peste mână şi lui Ceauşescu. Academicienii noştri nu joacă nici măcar rolul clericilor din Iran. Par a fi o "gaşcă" de bătrânei mulţumiţi cu cota lor de medicamente şi case de odihnă. În rest, potopul! Cunoscându-l pe domnul Haiduc, pentru că suntem chimişti, mă tem că şi dânsul va fi un "sărut mâna, d-le preşedinte, vai ce idee nemaipomenită aveţi!". Vă spun cu tristeţe că ceea ce vedeţi dvs. în ţară, în materie de cercetare, aici, în Bruxelles, acestea sunt privite ca o realitate - asta este România. Sunt întrebat adeseori dacă în România există doctori în ştiinţe! De ce? Pentru că politicul trimite aici, în Occident, fie academicienii pensionari care se ţin de poveşti, fie cercetătorii României abonaţi la fondurile publice de cercetare. Aici se vorbeşte o limbă, ei, românii politruci, alta! Uitaţi-vă numai pe site-ul Oficiului pentru ştiinţă şi Tehnologie al României la Bruxelles ROST - cine sunt reprezentanţii cercetării ştiinţifice? O anume Antoaneta Popescu şi o alta Letiţia Stănilă. Două fete nevinovate de care, în afară de familia lor, nu cred că a mai auzit nimeni în ţară. La Misiunea României veţi întâlni o altă "valoare ştiinţifică" ce reprezintă guvernul în comitetele de program ale Comisiei: Mircea Sbarna - specialist în turism. şi asta în timp ce avem peste 1.000 de absolvenţi ale unor universităţi de prestigiu, iar în marile centre de cercetare din SUA şi Europa mai lucrează încă pe atâţia! Ei, aţi remarcat bine, sunt "virusaţi" şi nu trebuie să contamineze cumva ţara învăţându-ne "cum trebuie făcut".
Cu sincere mulţumiri pentru articol,
Valentin Cotarta, Ph.D. Expert independent al Comisiei Europene General Directorate of Research