Salariul mediu din sănătate a scăzut faţă de luna ianuarie. Asistenţii şi infirmierii de la Institutul de Pneumologie Marius Nasta protestează în curtea spitalului

Câştigul mediu salarial a scăzut în sănătate şi asistenţă socială cu 2,1% în luna februarie faţă de luna ianuarie 2018. Datele sunt confirmate de Institutul Naţional de Statistică. De cealaltă parte, cadrele medicale continuă protestele începute săptămâna trecută. Miercuri, asistenţii medicali şi infirmierii de la Institutul de Pneumologie Marius Nasta au ieşit, la ora 11, în curtea spitalului pentru a protesta faţă de plafonarea sporurilor.

Sindicaliştii susţineau că veniturile medicilor şi ale cadrelor medicale vor scădea odată cu intrarea în vigoare a legii salarizării, asta pentru că sporurile sunt plafonate, prin lege, la 30% la nivel de ordonator de credite. Tocmai acest lucru i-a determinat pe asistenţii, infirmierii şi biologii de la Institutul Marius Nasta din Capitală să protesteze, din nou, în curtea spitalului.  

„Acolo unde astfel de lucruri s-au întâmplat (au scăzut veniturile, n.red.), trebuie văzute lucrurile de la caz la caz, indiferent că este vorba de un sector, pentru a fi reparate”, a declarat ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici, făcând referire la scăderea salariilor din Sănătate.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, consideră că, în cazul angajaţilor de la Institutul „Marius Nasta", care au protestat spontan în semn de nemulţumire faţă de sporurile mici, ar trebui întrebat Ministerului Sănătăţii - instituţia care lucrează la regulamentul de sporuri.

„Rugămintea este să întrebaţi Ministerul Sănătăţii, pentru că regulamentul de sporuri se lucrează de către Ministerul Sănătăţii. Ministerul Muncii a dat o lege, au fost majorări, cred că nimeni nu poate contesta majorările din sistemul de sănătate. Mai departe, ce se întâmplă cu regulamentul de sporuri, să comunice Ministerul Sănătăţii. (...) 97% dintre cei cărora li se aplică Legea salarizării o apreciază, pentru că au creşteri salariale. În ceea ce priveşte sporurile din sănătate, acolo este un regulament de sporuri separat care se face de către Ministerul Sănătăţii, nu prea are legătură cu legea", a declarat Olguţa Vasilescu la Parlament, întrebată despre protestele din sistemul sanitar.

Plafonarea sporurilor scoate medicii în stradă

În opinia specialiştilor, această plafonare îi pune pe managerii de unităţi sanitare în situaţia de a găsi soluţii pentru a-i determina pe medici dar şi pe asistenţii medicali să nu plece şi să-şi completeze veniturile în aşa fel încât ei să nu beneficieze strict de salariul prevăzut în programul de guvernare, respectiv 9.000 de lei în mână pentru medicul primar cu gradaţia cinci. 

„Orice spital care va dori să acorde sporurile la nivelul maxim prevăzut de regulament o poate face din venituri proprii. Aceste venituri proprii pot fi folosite de spitale pentru a reîntregi aceste sporuri. Aici vom vedea adevărata valoare a managerilor”, susţine ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, care a şi lansat o astfel de propunere sindicaliştilor din Sănătate care merg săptămânal la întâlniri cu oficialii din Ministerul Sănătăţii. 

Ce tip de spitale ar putea înregistra venituri proprii

„Elementul-cheie ca un spital să poată face venituri proprii din care să plătească sporuri la nivel maxim medicilor este ca dotările să fie la standarde ridicate. O altă condiţie este să nu existe concurenţă privată, iar Bucureştiul nu se pretează la aşa ceva pentru că aici sunt nuclee private pe oftalmologie, pe radiologie. Apoi, este esenţial să existe un cadru legal prin care să i se permită spitalului de stat să facă venituri suplimentare, adică medicii să ofere consultaţii în timpul orelor de program, unor pacienţi care plătesc din buzunar pentru asta, pe tarife stabilite de unitatea sanitară”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate. 

Medicul mai susţine că, în aceste zile, reiese tendinţa autorităţilor din sănătate de a lăsa majorările salariale şi sporurile în cârca bugetului spitalelor. „Se prefigurează că sporurile vor fi lăsate la latitudinea managerilor în limita bugetului disponibil. Dacă un spital nu va avea bani de sporuri nu va da sporuri, iar acest lucru nu va funcţiona pentru că există mai multe categorii de sporuri: spor de noapte, spor de periculozitate şi aşa mai departe, care depăşesc acel plafon de 30% despre care s-a tot vorbit”, a completat doctorul Sorin Paveliu, precizând că mai degrabă spitalele de provincie s-ar putea califica la o astfel de soluţie. 

„Se pierde la venit. Spre exemplu, un asistent medical care avea un salariu de 2.400 de lei în decembrie anul trecut dar care primea un spor de 100%, a mers către 4.000 de lei. În acest an, salariul i-l face aproape 5.000, îi ia transferul de contribuţii şi rămâne cu vreo 3.200 de lei în mână, deci are o scădere. Regulamentul de sporuri e teoretic, el nu va putea fi operaţional”, a arătat, pentru „Adevărul” şi prim-vicepreşedintele federaţiei Sanitas, Mircea Ciocan, sceptic că spitalele vor putea oferi sporurile maxime prevăzute în regulamentul aflat în dezbatere publică. 

Chirurgii, nemulţumiţi

Un chirurg va beneficia de un spor de 15% pe secţie şi de 50% atunci când merge în sala de operaţie. „Evident, un chirurg are şi muncă în secţie şi muncă în sală. Practic, chirurgii trebuie să fie pontaţi, într-un fel sau altul şi să se vadă cât stau în sala de operaţie şi orele efective petrecute acolo se calculează cu spor de 50%.

În schimb, specialiştii de anestezie-terapie intensivă au acelaşi spor indiferent că sunt pe sala de operaţie sau pe secţie. Până la urmă şi noi avem o muncă dificilă”, a punctat şi medicul Bodgan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor.