Rimetea, de la industria minieră la agroturism

Comuna este un adevărat muzeu în aer liber, fiind câştigătoarea premiului "Europa Nostra" pentru conservarea arhitecturii, fiind propusă pentru a deveni monument de arhitectură al

Comuna este un adevărat muzeu în aer liber, fiind câştigătoarea premiului "Europa Nostra" pentru conservarea arhitecturii, fiind propusă pentru a deveni monument de arhitectură al UNESCO.

Rimetea, o localitate din Alba care a trăit mult timp din industria minieră, s-a "convertit" masiv în ultimii ani către etno şi agroturism, devenind unul dintre cele mai căutate locuri de către turiştii străini. Casele din Rimetea sunt foarte vechi şi construite după modele medievale germane.

Înaintea apariţiei industriei metalurgice moderne, Rimetea a fost cel mai important centru de prelucrare a fierului din Ardeal, ceea ce a asigurat bunăstarea localităţii pentru o lungă perioadă de timp.

Roadele acestei stări benefice s-au concretizat într-o serie de alte produse ale culturii populare, care au adus celebritate aşezării, precum: mobilă pictată, unelte şi ustensile casnice, un inegalabil port popular, cusături şi broderii rare. Toate acestea pot fi admirate şi astăzi în sălile muzeului istoric şi etnografic al localităţii. Toată comuna are aspect de muzeu.

Casele din Rimetea sunt foarte vechi şi construite după model nemţesc, de la care au învăţat şi localnicii. Localitatea este propusă pentru calitatea de monument UNESCO, în 1999 fiind câştigătoarea premiului internaţional "Europa Nostra", pentru conservarea arhitecturii.

Proiectul de conservare arhitecturală a fost lansat în 1996 de către Transylvania Trust Foundation, bazat pe o subvenţie anuală oferită de Consiliul Local al sectorului 5 din Budapesta, care a stabilit o relaţie specială cu satul Rimetea. Miza proiectului a fost de a feri aspectul arhitectonic al localităţii de schimbările sociale recente. Astfel, a ajuns poate unul dintre puţinele locuri din ţară unde nu ai voie să construieşti şi să dărâmi la întâmplare. Singura clădire imposibil de admirat din punct de vedere arhitectonic este cea a poliţiei.

Un sat fără viitor a prins treptat gustul businessului

Localitatea care a trăit multă vreme din industria minieră s-a convertit la agroturism şi etnoturism, şi e tot mai vizitată fie de turişti de la noi, fie de cei străini. Comuna are acum peste 40 de pensiuni şi atrage mii de turişti anual, pentru că e un loc izolat şi verde, cu o cultură gastronomică interesantă. Demeter Zsombor este unul dintre investitorii din Rimetea.

În anul 2000, el a cumpărat o casă nelocuită de aproape 10 ani, pentru casă de vacanţă, neştiind nimic despre potenţialul turistic al zonei, el fiind originar din Aiud, oraş care se află la 23 km de Rimetea. Tatăl său a fost medic în comună la începutul anilor `80, acesta fiind motivul pentru care era oarecum familiarizat cu zona şi cu oamenii din sat. Pe atunci, fiecare a doua casă era de vânzare şi aproximativ din trei salarii şi-ar fi putut permite oricine să cumpere una. Dar nimeni nu vedea niciun viitor pentru acest sat.

"La începutul anilor `90 s-a deschis o casă de oaspeţi aparţinând unei fundaţii din Cluj-Napoca. Cu ocazia aceea au început să sosească, prin intermediul fundaţiei, primii turişti în sat, mai ales din Cluj. De multe ori, se întâmpla să fie mai mulţi oaspeţi decât locuri de cazare, astfel cerându-se ajutor de la localnici pentru a pune la dispoziţia turiştilor câte una sau două camere.

Localnicii au fost însă reticenţi, având reacţii de genul: "Păi, eu nu de aceea am muncit toată viaţa, ca să vină străini să stea la mine în casă"...

Pe la mijlocul anilor '90 au început să se "înmoaie" oamenii, şi unii, mai curajoşi, începeau să accepte, într-o cameră-două, turişti. Acesta a fost începutul agroturismului la Rimetea, practicat iniţial poate inconştient, în sensul că veneau străini, fie din Cluj sau din Ungaria, plăteau ceva simbolic şi primeau o cameră şi dacă doreau puteau să şi mănânce alături de gazde", povesteşte Demeter Zsombor.

La sfârşitul anilor `90, începutul lui 2000, fenomenul începea să ia amploare, numărul turiştilor crescând de la an la an, astfel tot mai mulţi săteni îşi "sacrificau" câte o cameră-două pentru un ban în plus.

Turiştii din Europa vin atraşi de folclor şi de bucătăria zonei

Acum multe case sunt în proprietatea străinilor, majoritatea din Ungaria, fie persoane fizice, fie organizaţii, cum ar fi, de exemplu, primăria sectorului 5 din Budapesta. Dacă în anii `80 se dădeau casele pe aproape nimic, chiar şi în 2000 încă puteai găsi cu noroc casă ieftină până în 3.000 de euro, acum orice clădire care are patru pereţi şi un acoperiş se vinde cu preţuri începând de la 50.000 de euro, iar ca schimbare sesizabilă în mentalitatea localnicilor, acum sunt care dorm de bunăvoie în pod, pe saltele de fân, doar ca să mai încapă încă 2-3 turişti, inclusiv în camera lor.

"Anul acesta am încheiat al cincilea an de agroturism, am crescut de la an la an atât ca pensiune, cât şi ca volum de turişti, în primul sezon aproximativ 90% veneau prin agenţia de turism din localitate sau prin alte persoane, dar pe parcurs, datorită reclamei pe care o facem pe internet, în ţară şi străinătate, cât şi reclamei pe cale orală, am ajuns ca anul acesta 99% să fie turişti ce ne contactează direct pe noi, fără intermediari, acest lucru fiind benefic mai ales turistului care nu mai plăteşte comisioanele practicate de intermediari. Eu cred că, pe viitor, cei din ţară o să fie baza, pe lângă germani şi francezi, eventual polonezi. Ungaria fiind o ţară micuţă, în 5-6 ani vom ajunge la situaţia când fiecare ungur deja a fost de cel puţin o dată sau de două ori în Rimetea, după care nu cred că va reveni.

Avem şi excepţii când se întorc de 4-5 ori grupuri, dar majoritatea revin de 2-3 ori", adaugă Demeter Zsombor.

Conform unui top realizat de cel mai mare site din Ungaria ce are ca profil turismul românesc, în ultimii cinci ani, Rimetea se afla pe locul doi, după Sovata, ca număr de turişti unguri.

Anul acesta, în schimb, Rimetea a reuşit să se claseze pe locul întâi, depăşind Sovata, întreaga secuime, Braşovul, zona Lacul Roşu, Cluj-Turda, acestea fiind localităţile-locaţiile preferate de maghiari. De asemenea, creşte de la an la an şi numărul turiştilor din întreaga Europă sau chiar din SUA - francezi, polonezi, germani, olandezi, lituanieni venind în număr din ce în ce mai mare, ei atingând cam 20% din totalul turiştilor.

Proprietarii rimeteni ai celor 40 de pensiuni cred că ar putea atrage mai mulţi turişti dacă s-ar realiza la nivel local o comisie care să se ocupe de marketing la modul cel mai serios, să fie prezentă comuna Rimetea şi în ţară la diferite târguri de turism, şi care să ajute la formarea unui brand Rimetea şi în ţară, pentru că în Ungaria sunt puţini care să nu fi auzit de comună şi care imediat la auzul numelui îşi amintesc de specificul zonei, adică de Piatra Secuilor şi Piatra Ordaş, de 1.152, respectiv 1.211 m înălţime care împrejmuiesc comuna.

"Unul dintre punctele noastre slabe este drumul judeţean 107, care este cam deteriorat", explică Rudolf Vereş, primarul din Rimetea. Patronii pensiunilor cred că Autostrada Transilvania va fi cu siguranţă un plus enorm în ce priveşte afluxul de turişti, mai ales că va trece la mai puţin de 20 km de sat.

"Calitatea infrastructurii existente ar trebui îmbunătăţită în totalitate, încercări timide din partea autorităţilor s-au făcut anul acesta, dar sperăm că la anul întreg drumul Aiud-Rimetea-Buru să fie de o calitate bună, astfel ca şi şoferul să poată admira frumoasele peisaje, fără să-şi obosească ochii căutând o cale de scăpare dintre gropi", mai spune Demeter Zsombor.

Creasta Secuilor, atracţia parapantiştilor

Atuurile locului pe care rimetenii le exploatează pentru "a momi" cât mai mulţi turişti sunt frumuseţile naturii, păstrarea unor tradiţii vechi, cât şi arhitectura clădirilor, câştigătoare a premiului "Europa Nostra", aflată sub observaţia UNESCO World Heritage, pentru a fi inclusă în rândul monumentelor de o valoare culturală excepţională.

Ca amplasare este o localitate de unde se pot face excursii de o zi la multe obiective, cum ar fi Cheile Turzii, Salina Turda, Cetatea de la Alba Iulia, Târgu Mureş, Sighişoara, Cluj-Napoca, Peştera de la Scărişoara, nemaivorbind de numeroasele trasee turistice şi incursiunile ce pot fi făcute în zone de o frumuseţe sălbatică rar întâlnită, unde încă nu a pătruns mâna omului.

Comuna este străjuită de Piatra sau Creasta Secuilor, de unde, vara, se face parapantism, şi care, pentru cei ce vor puncte de belvedere, după două ore de urcuş, le oferă din plin. Alte atuuri sunt atât calitatea serviciilor, care creşte de la an la an, cât şi preţul mai mult decât accesibil ce-l practică pensiunile.

Media preţului la cazare este de 50 RON pe zi, care include mic dejun şi cina caldă cu trei feluri, cafea şi palincă de prune. Păstrarea unor sărbători originale stârneşte iarăşi interesul turiştilor. Una dintre ele se ţine în ultimul weekend din februarie şi se cheamă "fărşangul cu măşti" sau "înmormântarea iernii".

O altă ceremonie interesantă este "konfirmacio", sărbătoarea prin care tinerii din sat ajung să fie membri ai bisericii. Acesta este şi singurul eveniment când se îmbracă costumele populare, care sunt considerate printre cele mai frumoase din Transilvania. Un alt obicei este ca de 1 mai să se pună crengi verzi la porţile familiilor unde sunt fete singure, "bune de măritat".

Apoi, de Crăciun, un grup de copii colindă satul îmbrăcaţi în haine de păstori şi regi, ducând cu ei o stână în miniatură în care se află Maria cu Pruncul. Trec din casă în casă, joacă sceneta naşterii Domnului, cântă şi recită poezii, în schimb primind prăjituri şi, mai nou, şi bani.

De asemenea, moara de apă din Rimetea, construită în 1752, funcţională şi astăzi, este un alt punct de atracţie. Pe lângă moara propriu-zisă, scule şi ustensile de morărit, se poate vedea şi "pâinea de fier", acel minereu care a însemnat de-a lungul anilor sursa de venit a locuitorilor satului.

Cea mai veche casă din sat se găseşte pe Strada Nouă, la capătul acesteia, şi a fost construită în anul 1668. Mulţi turişti sunt atraşi şi de cea mai populară cârciumă din sat, unde Szabolcs, proprietarul ei, nu oboseşte să înşire legende ale locului.

>> De la an la an creşte numărul turiştilor din întreaga Europă sau chiar din SUA - francezi, polonezi, germani, olandezi, lituanieni venind în număr din ce în ce mai mare la Rimetea, ei atingând cam 20% din totalul turiştilor Demeter Zsombor proprietar pensiune turistică