Psihiatru, despre scandalul șpăgilor: „Realitatea spune că nu se va schimbă, niciodată, nimic. Că Tătaru e regula, nu excepția”

Gabriel Diaconu, psihiatrul cunoscut pentru comentariile sale incisive, critică dur sistemul medical românesc într-o postare legată de scandalul de corupție ce-l vizează pe fostul ministru Nelu Tătaru.

Camera Deputaților a încuviințat luni perchezițiile DNA în cazul lui Nelu Tătaru -Foto Inquam Photos

Psihiatrul Gabriel Diaconu a scris pe Facebook despre recenta anchetă ce îl vizează pe fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, acuzat de primirea de „foloase necuvenite” la spitalul din Huși. Diaconu subliniază că fenomenul „șpăgilor” din sistemul medical nu este doar un vestigiu al trecutului, ci o realitate perpetuată și astăzi.

„Nu există, în România, loc unde actul medical să nu vină la pachet cu o formă de tranzacție paralelă, o relicvă a vremurilor trecute. Ne-am civilizat doar în suprafață. În profunzime obiceiul n-a trecut în amintire, s-a păstrat. Pentru că oamenii sunt cam la fel.

Mâncare, niște sute de lei. Viața lui Nelu Tătaru la spitalul din Huși a inclus, spun procurorii azi, asemenea recompense. Omul se apără că n-a pretins, n-a condiționat. Se prevalează cu nevinovăție de actul de-a fi refuzat, deși sunt șanse că n-a refuzat.

Și de ce-ar fi refuzat, până la urmă. De ce-am refuza cu toții. Uneori mă gândesc care ar fi efectul maximei indulgențe, un fel de ”dezlegare”. Și de asta am scris, la vremea la care un scandal de ”șpagă la doctori” declanșa furtuni pe stradă.”, spune medicul.

Gabriel Diaconu consideră că „tranzacțiile paralele” au rămas o constantă în multe spitale din România. În opinia sa, deși schimbările la suprafață au avut loc, profunzimile acestui fenomen corupt s-au păstrat.

„Mersul la doctor, acolo (n.r în Huși), e împietrit prin timp. În lumea lui Nelu Tătaru, nu Ploieștiul e de neconceput. Bucureștiul e de neconceput. Bucureștiul, cu legile și regulile lui, cu pretenția europeană a drepturilor pacientului, a halatului curat de orice bănuială.

Să tulburi acest habitat, în această grădină zoo, nu-i ușor. Pentru că oamenii se sperie deopotrivă, doctor și bolnav. Nu că n-ar tânji, în secret, după o viață mai bună, după reguli mai simple, după o tihnă și un confort pe care de fapt nu-l au. (...) 

Tătaru n-a fost tartor pentru hușeni. A fost doctor pentru hușeni. Noi spunem că și-a trădat mandatul și și-a dezonorat profesia pentru că (spun procurorii) ar fi acceptat ”foloase necuvenite”. E doar o bucată din adevăr. Dacă-l pui, ca pe o piesă de puzzle, în peisajul de târg, în atmosfera prin timp, descoperi o încăpățânare.  Încăpățânarea de-a nu merge înainte.”, adaugă Gabriel Diaconu.

Obiceiuri vechi

Diaconu amintește că Nelu Tătaru, pe lângă rolul său de politician și ministru în pandemie, este un doctor într-un mic oraș, unde relațiile dintre medici și pacienți au rămas ancorate în obiceiuri vechi. Deși Tătaru a avut un rol important în gestionarea pandemiei, psihiatrul subliniază că schimbarea sistemului medical este departe de a fi realizată, iar scepticismul față de o eventuală "vindecare" a acestuia persistă.

„În cele din urmă nu-l deplâng. Câtuși de puțin. A fost un alt pion al istoriei, iar când țara i-a cerut să conducă peste-o pandemie, Nelu Tătaru, târgoveț moldovean, s-a descurcat cumva. S-a descurcat mai bine decât alții cu mai mult ștaif ca el. A umblat țara în lung și-n lat. A vorbit despre dinți, valuri, cocoașe. A încasat, cum alții n-ar fi încasat, frustrarea și furia unei nații. Și a mers înainte. După care a mers înapoi. Acasă.

Pe pereții cabinetului lui Tătaru sunt fotografii cu Nelu Tătaru. O poză cu președintele. O caricatură a lui Nelu Tătaru. Și o poză din pandemie. E un nostalgic. (...)

Era o vreme când visam că, la fel ca-n cazul unei plăgi infectate, toaleta chirurgicală, măsurile de asepsie și antisepsie vor duce la vindecarea rănii. Și că voi prinde în timpul vieții mele o Românie sănătoasă cu un sistem sanitar sănătos. N-am renunțat la vis. E foarte greu în schimb să nu renunț la realitate, pentru că în fiecare zi realitatea mă contrazice. Realitatea spune că nu se va schimba, niciodată, nimic. Că Tătaru e regula, nu excepția. Și nu mă refer la conduită sau la practică. Mă refer la sistem de credințe, adaptare la mediu, prelungirea unei filosofii despre cum e, de fapt, să fii doctor într-un oraș mic. Om între oameni, mai egal decât ei.”, conchide medicul psihiatru.

Pe de altă parte, medicul Ștefan Busnatu, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, a sărit în apărarea fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, acuzat de DNA de luare de mită. Busnatu consideră că aceste acuzații sunt un atac politic direcționat împotriva corpului medical, sugerând că Tătaru ar fi ținta unor interese care depășesc sfera juridică.

Reamintim că Nelu Tătaru, deputat PNL, este cercetat penal de DNA sub acuzația că, în calitate de medic, ar fi acceptat mită constând în sume între 100 și 500 de lei, precum și diverse produse alimentare. Înainte de audierea în Comisia juridică pentru ridicarea imunității parlamentare, Tătaru a afirmat că nu a primit și nu a atins niciun ban.

Luni, Camera Deputaților a aprobat cererea DNA de ridicare a imunității parlamentare în cazul fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, deschizând astfel calea pentru continuarea anchetei penale împotriva acestuia.