Primul astronaut israelian la bordul navetei spatiale Columbia

* Marea dilema cum va respecta shabbat-ul, rezolvata de rabini dupa dezbateri furtunoase * Ilan Ramon a bombardat centrala nucleara irakiana, in 1981

Se afla in plina misiune stiintifica, ce va dura 16 zile, naveta spatiala Columbia, decolata joi, la ora prevazuta de la Centrul Spatial Kennedy din Cap Canaveral (Florida), dupa o perfecta numaratoare inversa si avand la bord un echipaj de sapte astronauti, condusi de comandantul Rick Husband. Pe un cer fara cel mai mic nor si in conditii de securitate nemaiintalnite, naveta a decolat la 17h39 (ora Romaniei), facand un zgomot asurzitor, iar dupa opt minute si jumatate, zburand cu 27.000 km/h, s-a inscris pe orbita finala, la 227 km altitudine. A fost pentru prima oara in ultimele 21 de luni cand o naveta reuseste sa decoleze la ora stabilita si in urma primei numaratori inverse. Tot in premiera, la bordul Columbiei se afla un astronaut israelian, fapt care si explica masurile de securitate suplimentare luate de NASA - Agentia Spatiala Americana. Col. Ilan Ramon, 48 de ani, este pilot in aviatia israeliana, el fiind azi - cum a fost cazul tuturor tarilor mici care au avut astronauti - o vedeta nationala. De altfel, toata presa israeliana ii consacra spatii ample, iar canalele de televiziune au retransmis in direct lansarea navetei. La Cap Canaveral s-a aflat si o delegatie israeliana de 300 de persoane, rude si prieteni ai lui Ramon care, in semn de omagiu si amintire a rudelor sale decedate in lagarele de concentrare naziste si a mamei sale, ce a supravietuit internarii la Auschwitz, a luat la el un desen in creion negru intitulat "Peisaj lunar" facut de un copil evreu-ceh de 14 ani, Peter Ginz, mort in 1944, la Auschwitz. Insurat, tata a patru copii, col. Ramon si-a desfasurat intreaga cariera in aviatie, unde a efectuat peste 4.000 ore de zbor ca pilot de vanatoare, el luptand in "razboiul Yuom Kippur" (1973) si in timpul invadarii Libanului (1982). In cursul celui de-al 28-lea zbor al Columbiei, el are ca misiune folosirea unui aparat foto realizat de Agentia Spatiala a Israelului (ASJ) pentru a analiza furtunile de nisip din Orientul Mijlociu si legatura lor cu incalzirea Terrei. De asemenea, va face mai multe experimente medicale in contul Universitatii Tel Aviv, spitalului Ichilov si Institutului de Medicina Aerospatiala din Ierusalim. Presa israeliana a dezvaluit pana si meniul "casher" al astronautului: "Ca israelian si ca evreu, am intrebat NASA daca va fi posibil sa-mi ofere mancare casher in spatiu", a spus el, fiind incantat de eforturile facute in acest sens. O alta problema mult mediatizata in ce-l priveste pe Ramon a fost cum sa respecte "shabbat"-ul, ziua traditionala de pauza a religiei mozaice, cand in Cosmos, el va consemna 16 rasarituri de soare si tot atatea apusuri, iar fiecare zi "dureaza" doar 90 de minute? Consultandu-se un grup de "poskim", eminenti si respectati rabini, dupa dezbateri furtunoase, s-a ajuns la concluzia ca timpul nu e marcat cum vrea cineva (adica subiectiv), ci obiectiv, prin rotatia Pamantului in 24 de ore, asa ca Ramon va respecta "shabbatul" cu 16 crepuscule, din 7 in 7 zile. In rest, Columbia mai are asupra sa un nou modul de cercetari presurizat si ultrasofisticat, Spacehab RDM, si patru tone de echipament stiintific, pe care cele doua echipe de astronauti le vor folosi din plin.