Primarii se întrec în stimulente pentru nou-născuți. Sunt sau nu acestea o măsură pro-natalitate? Ce se întâmplă în occident ANALIZĂ

Din ce în ce mai multe primării din țară oferă diverse ajutoare pentru familii la nașterea unui copil. Oricât de mare ar fi suma, ea nu rezolvă problema îmbătrânirii localităților, spune chiar un primar care a decis să crească valoarea. Cum ar putea fi schimbată situația.

Stimulentul pentru nou-născut este un ajutor, dar nu rezolvă problema natalității FOTO: Shutterstock

Consiliul local din Bălești, județul Gorj, a aprobat săptămâna trecută acordarea unui stimulent de 1.500 lei familiilor, pentru fiecare nou-născut. Primarul Mădălin Ion Ungureanu spune că măsura nu este una nouă, ci că s-a crescut suma de la 600 lei,  cât s-a aprobat cu patru ani în urmă, la 1.500 lei.  Primarul este în schimb convins că banii sunt un ajutor pentru familii, dar că nu rezolvă problema natalității. 

„Sprijinul îl avem de patru ani, dar suma era mult mai mică, era 600 lei. Ne-am gândit că trebuie să dăm mai mult. Ne-am bucura să fim noi aceia care împământenim creșterea populației, dar acest lucru ar trebui pornit de sus. Și cred că guvernanții noștri ar trebui să aibă ca prioritate acest aspect. De la o zi la alta vedem ce înseamnă acest lucru, asistăm la o depopulare în masă, lucru care nu este benefic pentru țara noastră”, spune primarul.

Localitatea Bălești, cea mai mare din Gorj, are, conform informațiilor furnizate de edil, 7.400 suflete. Aproximativ 3.200 sunt oameni aflați la pensie. Numărul deceselor, ca în aproape toate localitățile României, îl depășește pe cel al nașterilor. 

„La noi în comună situația este bună, o populație de 7.400, până în 50 de nașteri pe an, dar la nivel național situația este dramatică. Ca să facem ceva, chestiunea ar trebui pornită de sus, cu anumite programe, ca să oprim tineretul în țară și să-l motivăm. Și motivarea nu poate veni decât acordându-le credite să-și poată achiziționa locuințe, oportunitatea de a-și găsi un job bun să poată să întrețină familia și așa mai departe. Avem și noi foarte mare diaspora. Gestul nostru e o bucurie la naștere. Cu 1.500 lei m-am gândit eu că poți să-i iei ceva la un copil, dar asta nu înseamnă că e ok”, a adăugat primarul.

Creșterea peste doi ani a perioadei în care mama să poată rămâne alături de copil, cu o prestație din partea statului, ar putea fi o altă măsură, crede primarul din Bălești, care să ducă în timp la creșterea natalității. La fel de important, mai spune primarul Mădălin Ion Ungureanu, este ca guvernanții să reușească să stopeze exodul. 

„Primarii pot să fac un lucru, dar nu pot să facă totul, pentru că politica locală sfințește locul, dar nu îl și dezvoltă cum ar trebui să-l dezvolte venind de la nivel național”, a adăugat primarul.

Natalitate mică, sărăcie mare

Orice măsură prin care familiile sunt susținute să le ofere un trai mai bun copiilor lor este bună, spune sociologul Robert Santa, chiar dacă acordarea de stimulente la nașterea unui copil nu are puterea de a crește natalitatea. Alte țări au avut încercări mult mai curajoase și nici așa rezultatele în rezolvarea acestei probleme globale nu au fost spectaculoase.

„Pentru o familie care are un copil nou-născut mi se pare că e de bun augur să fie ajutați, un ajutor într-o perioadă destul de dificilă. Dar ea, în sine, nu va avea probabil un impact asupra deciziei oamenilor de a avea copii. E  o sumă foarte-foarte mică și pe partea economică costul creșterii copiilor nu se rezumă la acea perioadă de început. Au fost măsuri cu mult mai mulți bani, testate de țări precum Ungaria, de exemplu, care nu au funcționat extrem de bine. Și totuși vorbim de investiții mult mai mari, pe mult mai mulți ani. Ungaria a încercat un mix de deduceri de impozite cu plata împrumuturilor, de exemplu împrumuturi ipotecare pentru familii numeroase. Acum vor să testeze plata împrumuturilor studențești, pentru educație, pentru studenți, dacă au copii. Dar, din nou, aici vorbim de sume mult mai mari decât un ajutor dat la nașterea copilului”, a precizat sociologul.

În ultimii ani tendința spre îmbătrânire s-a accelerat, devenind o problemă pe tot globul. Din păcate, în ciuda măsurilor, „nicio țară nu a reușit să întoarcă roata”, spune Robert Santa, însă unele dintre măsuri și-au dovedit eficacitatea cel puțin pentru anumite perioade. 

Țările nordice, de exemplu, au mizat pe programele de compatibilizare a vieții de familie cu munca, prin care se dădea familiilor oportunitatea de a-și crește copiii și de a munci, prin existența creșelor în proximitatea locurilor de muncă. Efectul a fost unul care poate ne poate surprinde.

„Ele un timp au asigurat mai ales un număr foarte mare de copii în rândul persoanelor educate și active. De fapt în țările nordice avem situația neobișnuită în care persoanele educate, active, tind să aibă cele mai mari familii din țările respective. Până la un punct, da, a funcționat, dar în ultima vreme și acolo a avut loc o scădere a natalității”, mai spune Robert Santa, iar timpul relativ scurt nu le-a permis specialiștilor să-și explice pe deplin motivele.

Ce ar putea funcționa în România

Pentru a putea schimba în România tendința de scădere a numărului de copii pe care un cuplu se decide să-i aibă este nevoie, crede sociologul Robert Santa, de măsuri pe mai multe paliere. 

„E nevoie de ajutor financiar pentru familii, pentru că în clipa de față, oricum am pune-o, persoanele care au copii au cheltuieli mai mare decât cele fără, semnificativ chiar. Deci evident asta este o problemă în modul în care funcționează societatea. Dar trebuie făcute și alte lucruri. De exemplu, nu există suficiente locuri la creșe, părinții care vor să reintre rapid pe piața muncii sau care își doresc să nu aibă întreruperi mari în carieră nu au o oportunitate mereu de a-și duce copiii într-o creșă gratuită de stat și trebuie să cheltuie foarte mulți bani pentru a face acest lucru. Asta ar trebui rezolvată prin creșterea numărului de creșe, eventual prin crearea de facilități de îngrijire a copilului în proximitatea locurilor de muncă”, explică Santa.

Întreprinderile mari sau zonele cu foarte multe birouri ar putea să ia în calcul să ofere servicii de îngrijire a copiilor. „Cred că asta este direcția spre care trebuie să mergem: ce ar face viața familiilor mai facilă”, sintetizează sociologul.

O consecință a faptului că problema îmbătrânirii populației nu se rezolvă este problema economică. „Oarecum intrăm într-un cerc vicios: oamenii au mai puțini copii, dar pe de altă parte populația tot mai îmbătrânită duce la o încetinire a  activității economice, înrăutățind condițiile de trai ale copiilor deja existenți”, explică Robert Santa.

„Toate democrațiile tind să aibă acum un focus care se limitează la ciclul electoral”

Deși problema este globală, suntem departe de adoptarea unor politici cu impact pe termen lung, este de părere sociologul, iar asta din cauza interesului electoral, care este unul imediat.

„Din nefericire,  asta aș zice  că e o tendință nu pentru România, ci pentru întraga Europă, și toate democrațiile tind să aibă acum un focus care se limitează la ciclul electoral.  Problema demografică e foarte gravă, dar ea se manifestă pe termen lung. Ea se manifestă mai întâi la țară, dar până să ajungă să lovească marile orașe în economii în ansamblu durează uneori zeci de ani, când deja e prea târziu pentru a  fi abordate. Atât timp cât focusul politicilor publice este pentru a mulțumi electoratul pentru un ciclu electoral de patru ani nu cred că problema va fi soluționată”, a mai spus sociologul. Pentru că nu există planuri pe termen lung ajungem să avem în schimb datorii în creștere, pentru a plăti pensiile cât putem, ignorându-se faptul că cu actuala structură demografică va fi tot mai dificil să facem acest lucru, și avem de asemenea foarte-foarte puține măsuri orientate pentru rezolvarea problemelor cu impact pe termen lung.

Cât despre ajutoarele acordate familiilor, deși ele nu schimbă tendința demografică, pot ajuta pe termen scurt rezolvarea  noianului de probleme din familiile sărace. 

„Noi nu avem doar o problemă de natalitate foarte mică, sunt foarte puțini copii, ci și o problemă cauzată de faptul că în România o pondere foarte mare de copii trăiesc în sărăcie, trăiesc în marginalizare, au acces limitat la servicii de tot soiul și atunci dacă se oferă un ajutor oricât de mic pentru a ameliora starea materială, a ajuta copiii aceia în școli, e totuși un lucru pozitiv. Nu e vorba doar  despre câte persoane tinere vor exista în 20-30 de ani, ci și despre ce oportunități de educație au avut, cât de sănătoși sunt”, mai atrage atenția Robert Santa.