Paști sau Paște? Care e forma corectă pentru fiecare context în parte

Sărbătarea Învierii Domnuilui se apropie, iar dilema Paşte / Paşti revine în actualitate pentru cei care vor să se asigure că folosesc forma corectă. Pe scurt, ambele variante sunt acceptate, doar că se folosesc în contexte diferite.

Cozonaci și ouă vopsite. Foto Denis Grigorescu

Cuvântul „Paşti"  vine din latinescul bisericesc „paschae” (pluralul de la pascha), care denumea, după unii etnologi pâinea nedospită folosită pentru împărtăşanie la catolici sau, după alţii, mielul jertfit de „pască”. Noțiunea a pătruns în limba noastră odată cu creştinismului.

Pluralul cuvântului „pască” este „paşti”, iar din această formă la plural a derivat apoi şi singularul „paşte”, admis ca variantă de DEX şi de DOOM.

Spunem „Sărbătorile de Paşti” pentru că sunt mai multe zile de sărbătoare, dar este corect şi  „Sărbătoarea Paştelui” dacă ne referim la eveniment în general. Forma corectă a urărilor din aqceastă perioadă este „Paşte fericit!” şi nu „Paşti fericit!”.

Sunt corecte şi formele “Sărbătorile Paştelui”, „Sărbătorile Paştilor”, „Sărbătorile de Paşti”, „Sărbătorile de Paşte”.

Este corect “Postul Paştelui” sau “Postul Paştilor”, “Noaptea Paştelui” sau “Noaptea Paştilor”, “Sfintele Paşti”. 

Se spune, „De Paşte/De Paşti mergem la biserică”. Este corect “Paştele cade, anul acesta, pe data de…” sau “Paştile cad, anul acesta, pe data de…”, 

Profesorul de limba română Bogdan Cristea a explicat foarte bine de ce ambele forme sunt corecte, doar că se folosesc în contexte diferite.

„Răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte.Dacă avem în vedere substantivul propriu, care denumeşte sărbătoarea, în funcţie de context, se poate folosi forma de singular -“Paşte” – sau cea de plural – “Paşti”. De exemplu, este corect să spunem: “Un Paşte fericit” (dar nu “Un Paşti fericit”, în care s-ar combina, ciudat, un articol nehotărât, cu forma de singular -“un” – cu un substantiv la plural, “Paşti” – nu spune nimeni “un cozonaci”)”, a precizat profesorul Bogdan Cristea.

Ce aleg DEX-ul şi biserica

Cu toate că  se regăsește în variaţie liberă în limbă, ar fi de preferat să urmăm DEX-ul, dar şi biserica, care alege forma Paşti, după cum reiese atât din Biblie, cât şi din Dicţionarul religios, publicat în 1994:

Paşti subst. 1. S. m. Cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach). 2. Subst. Pâine sfinţită care se împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S. f. (în formapască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform unui anumit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.;páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha)