Paşte sau Paşti? Cum se scriu corect urările pentru sărbătorile de primăvară

0
0
Paşte sau Paşti? Dicţionarele recunosc ambele forme, la singular şi la plural, în funcţie de context FOTO Adevărul
Paşte sau Paşti? Dicţionarele recunosc ambele forme, la singular şi la plural, în funcţie de context FOTO Adevărul

Sărbătorile se apropie, iar dilema dintre Paşte sau Paşti revine în actualitate, în cazul celor care doresc să le facă urări corecte celor dragi. Răspunsul scurt este că ambele forme sunt corecte, doar că se folosesc în contexte diferite.

Cuvântul „Paşti" a pătruns în limba noastră odată cu creştinismul, din latinescul bisericesc “paschae” (pluralul de la pascha) şi denumea, după unii etnologi pâinea nedospită folosită  pentru împărtăşanie la catolici sau, după alţii, mielul jertfit de “pască”. La plural, acest cuvânt devine „paşti” (o pască, două paşti). Din această formă la plural a derivat apoi şi singularul “paşte”, admis ca variantă de DEX şi de DOOM.

Astfel, spunem firesc „Sărbătorile de Paşti” pentru că sunt mai multe zile de sărbătoare, fiind corect şi  „Sărbătoarea Paştelui” dacă ne referim la eveniment în general. De asemenea forma corectă a urării este „Paşte fericit!” şi nu „Paşti fericit!”.

Sunt corecte şi formele “Sărbătorile Paştelui”, „Sărbătorile Paştilor”, „Sărbătorile de Paşti”, „Sărbătorile de Paşte”.

Se spune “Postul Paştelui” sau “Postul Paştilor”, “Noaptea Paştelui” sau “Noaptea Paştilor”, “Sfintele Paşti”.  De asemenea, “Paştele cade, anul acesta, pe data de…” sau “Paştile cad, anul acesta, pe data de…”, “De Paşte/De Paşti vremea va fi frumoasă”.

Paşte sau Paşti: Ce formă recomandă DEX-ul şi biserica

După cum se observă, se foloseşte în variaţie liberă în limbă, dar ar fi de preferat să urmăm DEX-ul şi biserica, care aleg forma Paşti, după cum reiese atât din Biblie, cât şi din Dicţionarul religios, publicat în 1994:

Paşti subst. 1. S. m. Cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach). 2. Subst. Pâine sfinţită care se împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S. f. (în formapască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform unui anumit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.;páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha)

Pascu sau cel născut de Paşti

Există şi un nume inspirat de această sărbătoare, destul de frecvent întâlnit atât în alte ţări, cât şi în România. Este vorba de numele “Pascal”, în româneşte întânit mai curând sub forma de „Pascu”. Iniţial, el era atribuit celor care se năşteau în această perioadă a anului.

Originea numelui se află în latinescul „paschalis” (derivat din „pascha”) şi care înseamnă pascal sau de Paşti, care ţine de sărbătoarea Paştelui. În documente româneşti, numele Pascal apare începând cu anul 1428, iar în 1441 găsim şi varianta Pascu.
 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

   

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite