Paștele la catolici. Care sunt tradițiile pe 5 aprilie
0Paștele Catolic se sărbătorește, în acest an, pe 5 aprilie. La fel ca Paștele Ortodox, Paștele Catolic celebrează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare.
Deși Paștele catolic este sărbătorit la dată diferită față de cel ortodox, tradițiile se aseamănă destul de mult. Sărbătoarea nu are o dată fixă, însă se celebrează anual primăvara.
De ce catolicii sărbătoresc Paștele pe 5 aprilie
Diferenţa dintre Paştele ortodox şi cel catolic este dată de faptul că Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian.
Există astfel şi ani în care sărbătorile pică în aceeaşi zi, dar şi ani în care decalajul este mai mare de o săptămână. În 2026, Paștele Catolic se celebrează pe 5 aprilie, iar cel ortodox o săptămână mai târziu, pe 12 aprilie. Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.
Postul Paștelui
Catolicii au un post mai blând, fiind permis consumul de ouă, lapte sau brânză. Cu excepția dezlegărilor la pește, de două ori pe durata Postului, ortodocșii care țin Postul nu au voie să consume nimic de origine animală (carne, ouă, sau lactate). Catolicii merg la cimitir în ziua de Paşte şi împart în amintirea celor morţi, în timp ce ortodocşii aprind lumânări la mormintele celor dragi noaptea, imediat după slujba de Înviere.
La catolici, lumina Învierii se ia la sfârşitul slujbei, la ortodocşi, la ora 0.00. Romano-catolicii nu au Foc Haric adus de la Ierusalim. La catolici, în primul moment, are loc binecuvântarea focului nou, care se face în afara bisericii, chiar sub forma unui rug, apoi urmează binecuvântarea candelei pascale, care reprezintă simbolul lui Cristos.
La catolici, intrarea în biserică, în care nu este aprinsă nici o lumină, se face cu candela pascală aprinsă, purtată de diacon. Prima dată, protosul aprinde lumânarea sa de la candelă, apoi fac acelaşi lucru toţi clericii şi credincioşii.
Cum se sărbătorește Paștele Catolic
Duminica Paștelui Catolic este marcată prin discursul Papei Leon în Piața Sfântul Petru, din Vatican. Acesta apare în fața a mii de credincioși, pentru a rosti în zeci de limbi tradiționalul mesaj de Paște și binecuvântarea. Discursul lui începe cu „Urbi et Orbi”.
Urbi et Orbi se traduce ”Către cetate și către lume”, făcând referire la Roma. Această construcție era folosită adesea în Imperiul Roman, atunci când se începeau diverse adresări oficiale. În prezent, construcția Urbi et Orbi este folosită pentru a deschide mesajul oficial al Papei, de Crăciun și de Paștele Catolic. Mai poate fi utilizată și cu alte ocazii excepționale.
Ce se mănâncă la catolici la masa de Paște
Felul tradițional de mâncare al catolicilor pentru masa de Paște este tot mielul, iar preparatele tradiționale nu diferă față de masa de paște a creștinilor ortodocși. În schimb, în unele regiuni de pe masa de Paște regăsim biscuiți care învelesc un întreg ou. Oul reprezintă viața și renașterea, iar învelirea lui reprezintă coroana. Ouăle umplute sunt nelipsite de pe masa de Paște a catolicilor.
De asemenea, în meniul pentru masa de Paște a catolicilor se mai regăsesc preparate precum drob de miel, făcut, desigur, după o rețetă specială de cei care vor ceva nou, ciorbă de miel, friptură de iepure cu muștar, pască umplută cu brânză de vaci și stafide, cozonac simplu, umplut cu cremă de cacao și nucă.
Tradiții în România
În România se practică mai multe tradiții de Paștele Catolic: vânătoarea de ouă în grădini sau case; stropitul fetelor nemăritate – un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal; dăruirea și ciocnitul ouălor; servirea preparatelor tradiționale de Paște: pască, miel, ouă roșii etc.
PAŞTELE CATOLIC De ce credincioşii catolici şi ortodocşi sărbătoresc Paştele la date diferiteCea mai cunoscută tradiție catolică de la noi din țară este stropitul. Acest obicei provine din Germania, iar la început, stropitul se făcea doar cu apă. În prezent este folosit și parfumul.
Se spune că stropitul cu apă simbolizează purificarea. Iar pentru că apa provine din fântâni, ulterior a apărut și împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.
Un obicei ce se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor. În Vinerea Mare, toți credincioșii aduc acasă, de la biserică, o crenguță de măslin. În Geneză, în Biblie, când apele potopului s-au retras, porumbelul s-a întors purtând în cioc o frunză de măslin. Acest copac a devenit simbolul păcii, iar porumbelul este reprezentarea păcii și a împăcării. Fructul său a fost emblema prosperității, a binecuvântării divine, a frumuseții, a puterii.
Catolicii au obiceiuri și tradiții fascinante legate de sărbătoarea pascală. Pomul de Paște împodobit cu ouă, iepurașul de Paște, vânătoarea ouălor aduse de clopotele zburătoare ale bisericilor sunt doar câteva dintre acestea.
În zonele catolice din Germania, „Osterbaum“ (copacul de Paște) este foarte popular. Indiferent dacă se folosește un copac real sau ramuri tăiate dintr-un copac și aduse în casă, acești copaci sunt împodobiți cu ouă de Paște pictate.
Iepurele de Paști în Europa
Germania este, de asemenea, inițiatoarea tradiției iepurașului de Paște. Iepurașul aducător de ouă roșii simbolizează fertilitatea.
Prima apariție a iepurașului că simbol al Paștelui a avut loc în Germania, apărând menționat în cărți în jurul anului 1500, deși e probabil ca el să fie prezent de mai multă vreme în tradiția populară.
Germanii sunt, de altfel, primii care au inventat dulciurile în formă de iepurași, la 1800, din aluat și zahar. Simbolul iepurelui provine încă din vremea festivalurilor păgâne dedicate zeiței Eastre.
Legenda spune că Eastre a găsit într-o iarnă o pasăre rănită pe câmp; pentru a o salva de la moarte, zeița a transformat-o într-o iepuroaică, aceasta păstrând însă capacitatea de a depune ouă. Pentru a-i mulțumi binefăcătoarei sale, iepuroaica decora ouăle făcute și i le dăruia zeiței. Din această legendă s-a născut și tradiția ca iepurașul să aducă daruri copiilor.
În America, aceasta tradiție a iepurașului de Paști, care aduce cadouri ouă vopsite copiilor cuminți, a fost adusa de emigranții germani.
Deși nu este un animal prea impresionant, iepurele este un mesager sacru al divinității în multe culturi.
În Spania, sărbătorile de Paște încep înainte de sărbătoarea propriu-zisă cu ceea ce se numește Semana Santa (Săptămâna Mare), cu un spectacol extraordinar. Paradele care datează de sute de ani au loc în Duminica Floriilor și pe tot parcursul săptămânii.
De ce catolicii şi ortodocşii sărbătoresc Paştele la date diferiteCatolicii construiesc „care alegorice” acoperite cu flori, lumânări și, cel mai important, o statuie elaborată fie a lui Isus, fie a Fecioarei Maria. Acestea sunt purtate pe spatele a zeci de bărbați (sau sunt montate pe care alegorice) și defilate prin anumite orașe din Spania.
La aceste procesiuni participă sute de oameni care poartă lumânări lungi și sunt îmbrăcați în mantii, adesea albe sau negre, cu pălării înalte cu vârf. Aceste costume cu glugă sunt vechi de sute de ani și reprezintă pocăința. Fețele penitenților sunt acoperite pentru a arăta doliu din cauza rușinii păcatului.
La fel ca în Spania, în Italia sunt organizate procesiuni solemne în Vinerea Mare sau Sâmbăta Mare, cu participanții costumați care poartă statui ale lui Isus și ale Mariei prin oraș. Unele orașe organizează în Vinerea Mare și scenete cu teme precum Patimile lui Hristos sau Calea Crucii.
Pâinea italiană de Paște este împletită cu trei fire pentru a reprezenta Sfânta Treime și e modelată ca o coroană de spini cu ouă colorate coapte în pâine. În unele zone din Italia, pâinea este coaptă în formă de porumbel care simbolizează speranța.
Multe dintre tradițiile care au apărut în Spania au fost duse în coloniile din America Centrală și America de Sud cu sute de ani în urmă. Procesiunile din Duminica Floriilor sunt tradiționale în unele orașe din Mexic, comemorând intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim. Orașul Iztapalapa deține una dintre cele mai mari scenete ale Patimilor, cunoscută sub numele de Via Crucis.
Dacă în Germania iepurașul de Paște este cel care livrează ouăle, în Franța ouăle sunt aruncate de clopotele zburătoare ale bisericilor în dimineața de Paște. Clopotele din bisericile franceze sunt reduse la tăcere în Joia Mare și se spune că „zboară” la Roma pentru a fi binecuvântate de Papă înainte de a suna Învierea în Duminica Paștelui.
În Europa de Est, în locuri precum Polonia, Slovacia și Ungaria, România, există tradiția de a așeza un coș plin cu anumite alimente la altarul bisericii pentru a fi binecuvântat. Fiecare produs alimentar are o semnificație în creștinism.
Unele dintre produse sunt untul, care simbolizează bunătatea lui Hristos; carnea, în orice varietate aleasă, ca simbol al generozității lui Dumnezeu; și, interesant, hreanul amestecat cu sfeclă rasă care reprezintă patimile și vărsarea de sânge a lui Hristos.
Aceste coșuri sunt de obicei acoperite cu o pânză elaborată, care să semene cu giulgiul de înmormântare al lui Hristos. Și, bineînțeles, ouăle fac parte din tradiția Paștelui ca semn al vieții noi, pictate cel mai elaborat în unele țări din Europa de Est precum România, se arată în Todayscatholic.
Se încarcă comentariile...
