PAŞTELE CATOLIC De ce credincioşii catolici şi ortodocşi sărbătoresc Paştele la date diferite

Mii de credincioşi se vor aduna sâmbătă noapte în Piaţa Sfântul Petru din Roma pentru a celebra Paştele Catolic

Duminică, 31 martie, Papa Francisc va oficia prima sa slujba de Înviere a Mântuitorului.  În obişnuitul mesaj "Urbi et Orbi", Sanctitatea Sa va transmite gânduri de pace pentru lume, de convieţuire în armonie, la fel cum au făcut constant şi predecesorii săi.

După sărbătoarea Învierii la catolici, de sâmbătă noapte, pe 31 martie, Papa Francisc nu va face un anunţ care  să zguduie lumea, însă va fi unul care va aduce linişte pentru credincioşii catolici. 

Sărbătoarea Paştilor aminteşte în religia iudaică de eliberarea evreilor din Egipt (V.T., Iesirea, cap. 12, 42-51), prin minunile lui Moise, cel care a condus poporul ales prin pustiu şi a împărţit Marea Rosie. În credinţa creştină, evangheliştii Noului Testament vorbesc despre răstignirea, moartea şi învierea Mântuitorului în Ierusalim cu ocazia Paştilor evreilor (Matei, cap 27, 15), şi această este pentru cei care cred în Iisus Hristos cea mai importantă sărbătoare.

Însă cinstirea Învierii lui Hristos nu a fost rânduită de Biserica Veche pentru o dată fixă sau după o regulă unitara, valabila pentru toţi crestinii, prin care să se prăznuiască în toata lumea creştină, în acelaşi moment Pastele.

Hotărâre de  Sinod

În primele secole ale erei noastre au fost diferite moduri prin care Paştele a fost sărbatorit, acesta a fost de altfel unul din motivele pentru care în anul 325, la Niceea, împaratul Constantin cel Mare a organizat primul Sinod Ecumenic al lumii creştine.  

Părintii întruniţi atunci au combătut arianismul, au statuat mai multe reguli pentru doctrina creştină şi au decis ca data Paştilor să fie în prima duminică dupa luna plină ce urmează echinoctiului de primăvara, dar să nu pice în aceeaşi zi cu Paştele evreiesc, caz în care Paştele creştin va fi sărbătorit cu o săptămână mai târziu decât ziua evreilor.

Însă nici după Sinodul ecumenic nu a fost realizată pentru toată lumea crestină o dată unică sau un mod clar de alegere a zilei în care să fie cinstită Învierea Domnului, din cauza obiceiurilor şi ale calculelor diferite folosite pentru stabilirea acestei sărbători.

Diferenţe de calcul şi calendar

Luna plină este una dintre cele patru faze ale Lunii şi reprezintă un fenomen cu dată variabilă, ce este calculată în funcţie de poziţiile Soarelui, ale Lunii şi ale Pământului, iar echinocţiul de primavară este un fenomen cu dată fixă, 21 Martie.

Diferenţele de calcul dintre Bisericile creştine vin din calendarele pe care acestea le folosesc pentru anul religios. încă din anul 46 i.Hr., Imperiul Roman a adoptat un calendar conceput de Sosigene, numit calendarul Iulian, doar că acesta prezenta anumite erori , care au fost rectificate parţial în anul 8 i.Hr.

O altă îndreptare a fost facută în cadrul Sinodului din 325, prin suprimarea a  două zile. Calendarul Iulian prezenta o eroare de 11 minute în plus, faţă de cât măsoară anul astronomic, eroare care în timp a generat decalaje mari ăntre fenomenele naturale şi datele din acesta.

A fost perioada din anul  540, ca urmare a calculelor lui Dionisie Exiguul, când Biserica Apuseană şi Biserica Răsăriteana au sărbătorit în aceeaşi zi Paştele. Din anul 1583, Papa Grigorie al XIII-lea a decis o nouă modificare  prin suprimarea a 10 zile din calendarul Iulian. Această măsura nu a fost adoptată de Bisericile Ortodoxe din Răsărit, de aceea datele nu au mai coincis decât întâmplător.

Prin urmare, Biserica Catolică calculează data Paştelui după o formulă ecleziastă pentru a calcula luna plină, de după echinocţiul de primăvară, pe când ortodocşii iau ca reper luna plină astronomică.

În anul 1923 la Constantinopol trimişii mai multor Biserici Ortodoxe au decis trecerea la calendarul Gregorian. Potrivit acestei modificări creştinii catolici şi cei ortodocşi pot sărbatori în aceeaşi zi doar Naşterea Domnului, pe 25 Decembrie. Nu toate bisericile au reuşit acest lucru, fapt pentru care în 1927 liderii Bisericilor Ortodoxe au decis ca sărbătoarea Paştelui sa fie calculată în lumea ortodoxă dupa calendarul vechi, cel Iulian.

Astfel, Biserica Ortodoxă Româna a a doptat calendarul Gregorian în anul 1924. Diferenţele de sărbătorire a Paştelui între catolici şi ortodocşi sunt de maximum cinci săptamani, pe un ciclu de 19 ani.

Jandarmii bucureşteni, la datorie de  Paştele Catolic

Jandarmii bucureşteni vor asigura, sâmbătă şi duminică, ordinea şi liniştea publică, în zona Catedralei Sf. Iosif şi a lăşelor de cult de rit catolic, unde se sărbătoreşte Învierea Domnului

„Având în vedere importanţa şi numărul mare de enoriaşi estimat să participe la aceste manifestări religioase, Jandarmeria Capitalei, a asigurat măsuri de ordine publică în zona următoarelor lăcaşe de cult de rit catolic, Catedrala Sf. Iosif, Biserica Italiană «Prea Sfântul Mântuitor», Biserica Preasfânta Inima lui Isus, Biserica Sfânta Maria a Harurilor, Biserica Sfânta Cruce şi Biserica Sfânta Tereza“,  se arată în comunicatul, de vineri, al Jandarmeriei Române.

Jandarmeria Capitalei recomandă credincioşilor să adopte un comportament civilizat, să acorde o atenţie sporită modului de păstrare şi asigurare a bunurilor şi obiectelor personale, să evite conflictele de orice natură şi să anunţe cea mai apropiată patrulă de jandarmi dacă observă persoane cu comportament antisocial, se mai arată în comunicat.