Omul Peter Imre, un perfecţionist pasionat de maşini. A supravieţuit cancerului la 20 ani. „Secretul reuşitei constă în dorinţa de a învinge“
0Peter Imre a murit vineri seară, după o lungă luptă cu cancerul, într-o clinică din Bucureşti, la vârsta de 60 de ani. Puţini ştiu însă că a fost un perfecţionist, pasionat de maşini şi muzică.
Peter Imre s-a născut pe 27 februarie 1962, dintr-o familie de medici. A plecat în străinătate în prima tinereţe, însă s-a întors în 1991 în România pentru a coordona afacerile companiei Philip Morris, după ce a colaborat cu Formula 1 şi a întâlnit pe unii dintre cei mai mari piloţi ai lumii, potrivit unui portret publicat în 2007 de evz.ro.
Problemele sale de sănătate au început chiar în tinereţe, când în 1981, a fost diagnosticat cu cancer, dar a supravieţuit, după o bună perioadă de chimioterapie.
„Am stat un an internat şi am avut certitudinea că mă voi vindeca”, spunea Imre care a explicat că a fost operat şi supus unui program terapeutic complex. Din 42 de pacienţi care au fost trataţi de aceeaşi afecţiune în acelaşi timp cu el, a fost singurul supravieţuitor.
„Am făcut chimioterapie, a fost un moment greu pentru că, în urma cu un sfert de secol, (interviul a fost acordat în 2007, n.r.) oncologia nu era aşa de dezvoltată, iar oamenii mureau lângă mine precum muştele”, povestea omul de afaceri.
Peter Imre a studiat Istoria Artelor la Budapesta, Agronomia la Cluj-Napoca şi Comerţul şi Managementul Hotelier. S-a perfectionat în Finanţe, Marketing ş Managementul Comunicaţiilor.
„Provin dintr-o familie de doctori, iar eu am dat la Agronomie pentru că acolo era cel mai puţin de învăţat. Ştiţi cum era cu armata atunci, aşa că a trebuit să dau la o facultate. În plus, apăruse criza alimentelor şi a fost ceva bătălie la admitere, unde am fost 14 pe loc. Nu mi-a plăcut şi am renunţat, deşi am făcut eforturi să învăţ, pentru că eu sunt un perfecţionist. M-am dus chiar la ţară, am lucrat ca tractorist. Nu mi-a plăcut deloc”, declara Imre.
„Părinţii nu m-au forţat să fac ceva, un anumit lucru, dar, cum m-am născut într-o casă cu multe cărti, e normal că am fost îndrumat aşa un pic. Dacă mă năşteam într-un atelier de fierărie, probabil că-mi plăcea cleştele sau mai ştiu eu ce. Nu că ar fi ceva deranjant în asta, dar mediul întotdeauna te influenţează”, spunea Peter Imre.
„Mama m-a învăţat un lucru fără de care viaţa mea ar fi mult mai lipsită de culoare: simţul umorului“.
După trei ani de muncă la firma „Hertz rent a car“ în Budapesta, s-a angajat la Philip Morris, în funcţia de consultant pentru Formula 1, ajungând ulterior director în cadrul Departamentului Corporate Affairs:„Pe 20 noiembrie 1987 l-am cunoscut pe reprezentantul Philip Morris si de-atunci am lucrat in aceasta companie“.
Peter Imre spunea mereu că lucrul cel mai important este să te bucuri de fiecare zi: „Nu poţi să stii ce va fi mâine, nu poţi influenţa cu nimic viitorul, aşa că bucură-te de această zi. [...] Nu sunt un om foarte bogat, cum cred unii. Sunt doar destul de bogat ca să pot avea ceea ce-mi doresc”, marturisea Imre, care avea o mare slăbiciune pentru maşini: „Pasiunea mea? Maşinile. A doua pasiune: tot maşinile”.
Prefera concediile nu în locuri exotice, ci cât mai departe de România: „Pentru cei mai mulţi oameni, concediul este un coşmar: dacă nu suntem gata la timp, vai, cum o să fie camera, priveliştea, dar dacă n-o să fie frumoasă, când ne întoarcem etc. Eu vreau chiar să mă relaxez în concediu, să uit de toate“.
Omul de afaceri voia să-şi cheltuiască averea în timpul vieţii, iar la pensie ar fi vrut să călătorească mai mult: „Mi se pare o ipocrizie să spui că după moarte donezi sau laşi nu ştiu ce sume în scopuri caritabile. Dacă eşti tare, donează banii în cursul vieţii şi ia-o de la început. [...] La pensie o să călătoresc mai mult şi o să citesc şi mai mult”, spunea el.
Era fan Pink Floyd şi ascultător de muzică clasică, dar avea şi o lsăbiciune pentru cântecele lui Julio Iglesias.
„Am rămas cu modelul generaţiei mele, Pink Floyd, Genesis, şi mă duc cu plăcere la un concert al lui Julio Iglesias”, spunea Imre, care spunea, referitor la secretul succesului, că este nevoie de pasiune:
Cred că secretul reuşitei constă în dorinţa de a învinge, credinţa în Dumnezeu şi în tine. În plus, trebuie enorm de multă muncă. Şi dragoste, multă pasiune pentru ceea ce faci. Fără pasiune, nimic nu este posibil.