Oficialii europeni avertizeaza: "Redeschiderea negocierilor de aderare nu este in interesul Romaniei"

Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn: redeschiderea negocierilor, riscanta pentru Romania, deoarece Comisia considera ca tara noastra a obtinut clauze prea generoase

Romania a incheiat, ieri, in mod formal, negocierile de aderare la UE. La Bruxelles a avut loc ultima Conferinta de aderare Romania-UE, ocazie cu care atat reprezentantii Comisiei Europene, cat si cei ai presedintiei UE au confirmat incheierea negocierilor cu Romania si au stabilit ca semnarea Tratatului comun de aderare, cu Romania si Bulgaria impreuna, va avea loc in primavara anului viitor, probabil in luna aprilie. Intrebarea aflata pe buzele tuturor era, insa, legata de intentia anuntata de presedintele ales al Romaniei, Traian Basescu, de a redeschide negocierile de aderare cu UE la cel putin doua capitole - Concurenta si Energia. Reprezentantul presedintiei olandeze, ministrul de Externe Bernard Bot, a avertizat ca redeschiderea negocierilor este "o treaba riscanta" si ca, personal, nu sfatuieste Romania sa recurga la aceasta cale, deoarece "nu este in interesul ei". Seful diplomatiei de la Paris, Michel Barnier, si-a exprimat si el "surprinderea" provocata de o asemenea intentie, pe care nu o considera justificata, deoarece "negocierile cu Romania au fost lungi, dificile, exigente si bine conduse, si de o parte, si de alta". Cat despre comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, el a fost si mai transant: "Din punctul de vedere al Comisiei, ar fi tentant sa acceptam propunerea dlui Basescu, deoarece noi am avut retineri sa acceptam varianta negociata a capitolului Concurenta, pe care o consideram prea generoasa pentru Romania. Dar acest lucru nu mai este posibil. Negocierile au fost incheiate". Se pare ca nu exista nici un precedent in care o tara candidata sa ceara, dupa ce liderii UE au consemnat incheierea negocierilor, redeschiderea unui capitol. Cele 25 de state membre UE pot decide, in unanimitate, redeschiderea negocierilor cu un stat candidat, dar numai in conditii exceptionale. Oficialii de la Bruxelles considera ca nu exista conditii exceptionale care sa justifice redeschiderea negocierilor cu Romania si ca, de altfel, aceasta eventualitate nu ar fi in interesul Bucurestiului; pe de o parte, s-ar amana data intrarii in UE si, pe de alta parte, nu exista garantii ca ar putea fi obtinute conditii mai bune decat cele initiale. Asa cum nu contenesc sa repete functionarii europeni tarilor candidate, trebuie sa respecti regulile clubului din care aspiri sa faci parte si nu sa incerci sa modifici aceste reguli... Oricum, majoritatea liderilor europeni au preferat sa ignore declaratia lui Traian Basescu. Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselhorn, care a reprezentat presedintia UE la Conferinta de Aderare cu Romania, in lipsa omologului sau olandez, Bernard Bot, considera ca venirea lui Traian Basescu la Bruxelles, alaturi de Ion Iliescu si Adrian Nastase, cu ocazia Consiliului European, este o dovada ca "democratia din Romania este foarte sanatoasa" (en pleine sante). Iar, vineri, la Consiliul European de la Bruxelles, incheierea negocierilor Romaniei si Bulgariei la UE va fi "batuta in cuie", fiind consemnata in documentul oficial al summit-ului, ca si aderarea noastra la UE in 2007. Procesul de redactare si traducere a Tratatului de Aderare va fi grabit pe cat posibil, deoarece in Bulgaria au loc alegeri in luna iunie, iar bulgarii ar dori ca ratificarea Tratatului sa aiba loc inainte de aceasta data (conform Constitutiei tarii vecine, legislativul trebuie dizolvat cu o luna inaintea scrutinului, la 17 mai, deci ratificarea trebuie sa aiba loc pana atunci). Se insista mult la Bruxelles pe integrarea, "la pachet", a Romaniei si Bulgariei; in mod simbolic, dupa incheierea convorbirilor oficiale, a avut loc o conferinta de presa comuna a reprezentantilor Comisiei si presedintiei UE cu ministrii romani si bulgari de Externe si ai Integrarii Europene. Cu aceasta ocazie, seful diplomatiei de la Sofia, Solomon Passi, si ministrul Integrarii, Meglena Kuneva, s-au vazut nevoiti sa schimbe amabilitati si complimente cu omologii lor romani, Mircea Geoana si Alexandru Farcas, pe care ii criticasera, in repetate randuri, acuzandu-i ca ritmul lent in care decurg negocierile Romaniei cu UE intarzie integrarea Bulgariei in Uniunea Europeana. Ministrul luxemburghez de Externe a felicitat cele doua tari pentru incheierea negocierilor, insa le-a avertizat ca "mai au inca multa treaba de facut" in urmatorii doi ani si dupa aceea. Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a explicat sec ca Romania si Bulgaria vor fi monitorizate foarte strict, mai ales in domeniile la care au fost impuse clauze de salvgardare, care prevad amanarea cu un an a aderarii, in cazul in care se considera ca nu au fost respectate angajamentele asumate: concurenta, justitie si afaceri interne.
Presedintele Traian Basescu si-a prins degetele incercand sa redeschida dosarele de negociere cu UE
Ideea redeschiderii a doua capitole de negociere cu UE - Energia si Concurenta - lansata luni de noul presedinte al tarii, Traian Basescu, i-a luat prin surprindere atat pe negociatorii romani, cat si pe cei de la Bruxelles. Motivul: cele doua capitole nu cuprind prevederi dezavantajoase pentru romani - asa cum acuza Traian Basescu. Presedintele ales si-a exprimat intentia de a redeschide capitolul Concurenta pentru ca "se prevede reducerea productiei de otel cu 2 milioane de tone pe an" si capitolul Energia, deoarece "alinierea pretului energiei la 1 ianuarie 2007 este un dezastru pentru fiecare roman", fiind necesara solicitarea unor perioade de tranzitie de 10-15 ani. In cazul siderurgiei, nu este vorba de 2 milioane tone otel, ci de 820.000 de tone si nici de capacitati viabile, ci de unele de mult scoase din uz, spun cei implicati in negociere. Iar la preturile la energie, problema este ca intreprinderile energetice sa nu mai vanda sub costurile de productie si sa nu mai acumuleze pierderi, influenta din cresterea accizelor fiind minora. Romania are in acest moment o capacitate excedentara de productie a otelului, explica surse implicate in negocierea Capitolului Concurenta. In timp ce capacitatea de productie otel lichid este de 9.100.000 tone si cea de laminare - 9,2 mil tone, productia este de 5,5 milioane tone. In acest context, angajamentul pe care si l-au asumat autoritatile romane in fata Uniunii Europene, de a reduce capacitatile de productie cu 820.000 de tone, nu afecteaza productia interna de otel. Practic, pana in 2008, trebuie inchise capacitati laminare otel de 820.000 tone, si nu 2.000.000 tone, cifra vehiculata in ultimele zile de actualii guvernanti si de noul presedinte al Romaniei, Traian Basescu. S-a creat o confuzie, aflam de la reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului (MEC). De la o capacitate laminare otel, in 1993, de 11.250.000 tone, s-a ajuns in 2003 la o capacitate de 10.020.000 tone si urmeaza ca pana in 2008 aceasta sa fie redusa la 9.200.000 tone, ne-a declarat Petre Ianc, director general Directia Politici Industriale din MEC. Cifra de 2.000.000 tone face referire la perioada 1993-2008, iar combinatele siderurgice au inchis deja capacitati de productie de peste 1.200.000 tone pana in 2003. Aflat sub lupa Uniunii Europene inca din 1993, sectorul siderurgic a trecut printr-un amplu proces de restructurare pe partea tehnologica, lucrurile fiind clare cu UE inca din anul 2002, precizeaza reprezentantul MEC. In urmatorii patru ani, singurele combinate care vor trebui sa-si reduca capacitatea de productie sunt Siderurgica Hunedoara, cu 480.000 tone, si Combinatul de la Resita - 340.000 tone. "Se inchid acele capacitati care devin inutile in urma modernizarilor care se realizeaza la aceste combinate si cele care in prezent sunt utilizate doar in proportie de 10%", subliniaza Ianc. Proprietarii CS Resita - rusii de la TMK - vor lucra in urmatorii ani cu un cuptor electric si vor pune in functiune instalatia de turnare continua ceea, ce va face inutil laminorul ce urmeaza sa fie inchis, fiind vorba de o capacitate de 340.000 tone. "Inchiderea acestei capacitati la CS Resita era inclusa in programul de restructurare a combinatului", afirma directorul Ianc. Iar la Siderurgica Hunedoara este exces de capacitate. Combinatul produce 300.000 tone anual, in conditiile in care capacitatea de productie este de 900.000 tone otel lichid, plus 3,4 milioane tone laminate otel. Prin urmare, reducerea capacitatii cu 480.000 tone nu reprezinta o problema."In nici un caz, inchiderea unor capacitati nu afecteaza productia de otel a Romaniei", a insistat directorul Petre Ianc. In ce priveste stoparea acordarii, din 2005, a ajutoarelor de stat in siderurgia romaneasca, autoritatile mai au de clarificat doar situatia Sidex. Combinatul din Galati a fost taiat de la ratie si nu va mai primi ajutoare de stat in suma de 1.000 miliarde lei deoarece societatea este pe profit inca de anul trecut. Cum aceasta facilitate este prevazuta in contractul de privatizare, Autoritatea pentru Valorificarea Statului (AVAS) va trebui sa negocieze cu ISPAT, proprietarul Sidex, ce va oferi statul in schimbul ajutoarelor de stat pierdute de companie. Deocamdata, nu s-a stabilit nimic in acest sens, ne-a declarat Mircea Ursache, seful AVAS.
Angajamentul asumat: energia sa nu mai fie vanduta sub costurile de productie
In ceea ce priveste preturile la energie, intentiile exprimate de Traian Basescu sunt de a redeschide capitolul Energie, deoarece "alinierea pretului energiei la 1 ianuarie 2007 este un dezastru pentru fiecare roman". Renegocierea acestui capitol s-ar face in sensul solicitarii unor perioade de tranzitie de 10-15 ani. Problema este ca, in ceea ce s-a stabilit pana acum, nu exista un grafic de crestere a preturilor, Romania luandu-si doar angajamentul ca de la 1 ianuarie 2007 energia termica si electrica produsa, precum si gazele naturale sa nu mai fie vandute sub costurile de productie. Este adevarat ca aceasta prevedere va insemna majorari de tarife, avand in vedere ca ani de zile in Romania preturile au fost tinute "sub capac" prin aceasta metoda, care a insemnat pierderi masive pentru societatile energetice. Insa, desi majorarile de tarife la combustibili si energie se vor simti si in buzunarele romanilor, "victimele" spre care Uniunea Europeana a aratat cu degetul in cadrul negocierilor sunt colosii industriali ineficienti - ramasite ale vechii economii de dinainte de '89 care, in momentul de fata, fie nu reusesc sa-si vanda productia, fie o fac, dar la preturi care nu acopera nici macar costurile de productie ale energiei.
Cresterile de preturi la populatie - intre 2-10% pe an
Angajamentul de nu a mai vinde sub costuri a fost de altfel asumat de toate celelalte state candidate. In cazul Romaniei, acest angajament va face ca banii platiti de romani sub forma de impozite si taxe la stat sa nu mai ajunga in conturile intreprinderilor neprofitabile pe calea subventiilor, care vor fi eliminate. Ultimul raport al FMI arata ca, in domeniul energiei, pierderile si subventiile acordate de stat au costat Romania circa 1,17 miliarde de dolari anul acesta si inca 1,68 miliarde de dolari anul trecut. Alinierea treptata a preturilor la costuri si eliminarea subventiilor vor permite "economisirea" la bugetul de stat a circa 500 de milioane de dolari in 2005, conform estimarilor din raportul FMI. Cei 3,3 miliarde de euro castigati din aplicarea legislatiei europene vor fi, e adevarat, contrabalansati de majorari ale tarifelor platite de populatie la gaze si la electricitate. Conform estimarilor echipei de negociere a Romaniei si Ministerului Economiei, preturile la gaze vor creste anual cu circa 25 de dolari/1.000 mc, de la un pret actual de circa 85 de dolari/1.000 mc. Majorarea preturilor va fi insa mai mare in cazul agentilor economici (care in prezent beneficiaza de tarife mai mici) decat la populatie, unde, potrivit declaratiilor Ministerului Economiei, majorarile de preturi vor fi intre 2% si 10% anual.
Majorarile din accize - intre 140 si 2.000 de lei pe an
O alta sursa de crestere a preturilor este reprezentata de angajamentele asumate de Romania in domeniul accizelor la combustibili - impozite prin care este taxat consumul de substante poluante. Desi am semnalat in ziarul Adevarul ca, in acest domeniu, perioadele de tranzitie obtinute de Romania au fost mai scurte decat concesiile facute chiar statelor membre, trebuie mentionat ca Romania va fi ultimul stat care se va alinia la accizele minime impuse de UE. Astfel, la acciza la motorina, Romania va fi ultima care va atinge nivelul impus de UE - in 2013, in timp ce pentru restul statelor, ultimul termen este 2012. Mai mult, majorarea accizelor nu va inflama preturile la combustibili - in general fiind vorba de majorari anuale intre 140 de lei si 2.000 de lei pe litru in functie de tipul de combustibil. Surse din Ministerul Integrarii sustin ca acciza la pacura va creste anual cu 140 de lei/litru, la benzina fara plumb cu circa 530 de lei/litru, 700 de lei la litrul de motorina, iar la gaze (1 gigajoule) cu 1.200 de lei. Insa, in cazul in care prin renegocierea capitolului Impozitarea, Romania ar pierde perioadele de tranzitie acordate de UE, alinierea accizelor la nivelul european ar trebui facuta inca din 2007, ceea ce ar insemna ca, anul viitor, romanii s-ar putea trezi cu cresteri ale preturilor de 3.722 lei la benzina fara plumb sau de 5.750 de lei la motorina.