O şcoală care te învaţă să cutreieri şi să asculţi muntele, la Tăşuleasa Social

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe 12 septembrie, s-a încheiat „Şcoala de mers pe munte“, un program al asociaţiei Tăşuleasa Social, din judeţul Bistriţa-Năsăud. Aproape 300 de persoane din întreaga ţară s-au înscris în proiect, cu gândul să lege prietenii cu muntele. Participanţii au învăţat, printre altele, cum să se descurce în mijlocul naturii, chiar şi atunci când ceaţa sau ploaia le stau în cale.

Organizatorii „Şcolii de mers pe munte“ şi-au împărţit elevii în 12 grupe, care au venit, pe rând, în campusul Tăşuleasa Social, între 15 august şi 12 septembrie. După două zile de teorie, au urmat alte două de practică. Departe de rutină şi comoditate, participanţii i-au cunoscut pe cei care păşesc pe munte cu încredere, de parcă ar merge pe un trotuar cunoscut de multă vreme. Fireşte, o drumeţie cere, pe lângă atenţie, răbdare şi curaj. Nu se compară cu o plimbare prin oraşul împânzit de maşini. Sloganul „Învaţă să asculţi muntele“ le propune cursanţilor să fie atenţi la ceea ce le spune natura, să îşi ia inima în dinţi şi să continue drumul, mai precis, să nu încremenească atunci când trec pe lângă o prăpastie.     

Întâlnirea cu natura contează mult, căci ea rămâne, fără doar şi poate, în memoria participanţilor. De aceea, organizatorii, împreună cu instructorii atestaţi, au pus la cale drumeţii în Munţii Călimani. Elevii au primit cort, izopren, sac de dormit şi alimente. De fapt, nu au plătit decât drumul până la campus şi îmbrăcămintea adecvată, în caz că nu aveau deja prin casă bocanci şi haine mai groase. Mai mult decât atât, asociaţia le-a făcut asigurări de sănătate participanţilor, pentru cele patru zile de activitate. Organizatorii i-au încurajat, în primul rând, pe cei fără experienţă să se înscrie în program, astfel încât să facă cunoştinţă cu noţiuni precum: hiking, geografie montană, mediu înconjurător şi voluntariat pentru protejarea naturii. 

Tăşuleasa a construit această şcoală atipică pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani, însă organizează adesea şi tabere pentru copii, cu scopul de a-i învăţa să respecte şi să înţeleagă muntele. Vizitele prin „Pădurea Pedagogică“, un alt proiect al asociaţiei din Piatra Fântânele, îi surprind pe copii. Ei află de la Andronic Ştefan (26 de ani), inginer silvic din Basarabia, despre importanţa diferitelor specii de arbori şi animale în natură, precum şi despre diferenţa dintre diverse conifere. De pildă, cum să recunoască acele şi conurile de brad şi de molid. Şi elevii „Şcolii de mers pe munte“, cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani, au vizitat repede „Pădurea Pedagogică“, cât timp s-a oprit ploaia.

image

 Participanţii îşi depăşesc limitele. Urcă pe munte, în pofida vremii neprietenoase. Foto: Sorin Judeţ

Unul dintre obiectivele proiectului „Şcoala de mers pe munte“ a fost educarea comunităţii locale din Dorna Cândreni cu privire la protejarea mediul înconjurător şi la dezvoltarea turismului în zonă. Au selectat 10 tineri din regiune, cărora, după ce i-au instruit, le-au oferit certificate de ghizi locali. 

Roxana Mircea, o participantă din Bucureşti, din a doua grupă, îşi aminteşte că ea şi ceilalţi cursanţi nu au reuşit să urce pe cel mai înalt vârf din Călimani (Pietrosu, 2103 m), din cauză că ploua şi bătea vântul, iar pietrele erau umede. Au ajuns cam la 2010 m. Mai aveau de trecut două creste de munte, ca să ajungă. Era hău în jos şi se vedeau norii. 

„Oamenii mi-au plăcut cel mai mult, pe lângă peisajele de vis şi liniştea. Deşi am fost mereu înconjurată de ceilalţi, am avut timp şi pentru mine, să mă gândesc, să îmi pun lucrurile în ordine“, povesteşte Roxana Mircea, participantă din Bucureşti.  

Cristi Maxim (40 ani), muntoman din Vatra Dornei, i-a însoţit pe cursanţi în drumeţie si le-a explicat că pe munte nu există vreme „proastă”. De asemenea, le-a povestit şi despre Parcul Naţional Călimani, unde a lucrat timp de 7 ani. Traseul lor s-a suprapus şi cu o porţiune din Via Maria Theresia, un drum încărcat cu istorie, la care 250 de voluntari Tăşuleasa au lucrat anul trecut, timp de 10 zile, şi l-au transformat într-un traseu unde au loc competiţii sportive. Poteca construită cu secole în urmă lega Transilvania de Bucovina. În plus, legenda spune că pe aici trecea împărăteasa Maria Terezia a Austriei în caleaşcă. După ce şi-au aşezat corturile, voluntarii Tăşuleasa au amenajat pentru cursanţi un fel de refugiu, unde să poată dormi şi să facă mâncare. Au avut o adevărată bucătărie, cu oale şi primusuri. 

image

 Cursanţii şi-au aşezat corturile pe munte.    Foto: Florin Apetrei 

Despre ceilalţi instructori ai „Şcolii de mers pe munte“ 

Tiberiu Uşeriu (41 ani), administrator Tăşuleasa Social şi organizatorul Maratonului Via Maria Theresia, a alergat anul trecut 120 km la maratonul Ultra-Trail du Mont Blanc, iar anul acesta, 215 km, din Pasul Tihuţa până la Cluj. Şi-a învăţat elevii că mintea este cea care controlează corpul, iar dacă ai o voinţă de fier şi un program bine pus la punct, poţi trece peste orice. „Depăşirea limitelor“ a fost subiectul principal.

Unul dintre „profesori“ a fost şi Teodor Tulpan (43 ani), primul român care a ajuns pe Everest (8.850 m),

image

în 2003, când a avut loc prima expediţie integral românească. De-a lungul anilor, a mers în expediţii în cei mai înalţi şi dificili munţi din lume, precum: Caucaz, Himalaya, Tien Shan şi Pamir. În prezent, Teodor Tulpan este ghid montan şi fondatorul şcolii de alpinism „Everest“. La Tăşuleasa, nu numai că i-a învăţat pe cursanţi tehnici de hiking, dar i-a îndemnat şi să aibă încredere că îşi pot împlini orice vis. 

Codrin Kruijne (34 ani) locuieşte în oraşul olandez Utrecht şi vine frecvent la Tăşuleasa. Este lector în cadrul departamentului Biologie al Universităţii Utrecht şi a urmat cursuri atât în Olanda, cât şi în Polonia şi Scoţia, unde a învăţat cum să se orienteze, să se adăpostească şi să se hrănească pe munte. Vorbeşte destul de fluent limba română, aşa că participanţii au aflat de la el despre pregătirea rucsacului şi căutare unui loc potrivit pentru a înnopta. Codrin Kruijne crede că pe munte ajungi să te cunoşti şi să înţelegi soluţiile găsite de natură, care pot fi aplicate în viaţa de zi cu zi, căci, acolo, sus, totul are un sens. Au mai ţinut cursuri Jean Cifor (55 ani), meteorolog şi Bogdan Brânzaş (44 ani), designer şi consultant de brand. Cel dintâi a vorbit despre nori şi orientare în teren, iar al doilea, despre respectul faţă de munte.  

   

 „Unele grupe au prins ploi — una a prins grindină — altele au avut zile însorite, dar, de fiecare dată, participanţii s-au întors vrăjiţi parcă de puterea muntelui, motivaţi să revină. Ne-am dorit sa creăm contextul pentru oricine nu a avut ocazia, motivaţia necesară, prietenii sau echipamentul să meargă pe munte şi asta s-a şi întâmplat. Drept dovadă, au participat studenţi, avocaţi, medici, profesori, IT-işti şi economişti“, spune Iulian Gabor, unul dintre organizatori. 

 

În 2000, când a fost înfiinţată, organizaţia a luat numele muntelui la poalele căruia se află: Tăşuleasa. Preşedintele asociaţiei este Alin Uşeriu.  Mai multe despre Tăşuleasa Social, într-„Un film fain“. 

Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite