O nouă Lege a Dialogului Social. Adrian Dohotaru: „Principala schimbare e că permite mai multe negocieri colective care conduc la creşterea salariilor”

Plecând de la faptul că România are printre cele mai tensionate relaţii de muncă din Uniunea Europeană, posibilităţile angajaţilor de a pune bazele unor sindicate în interiorul firmelor fiind extrem de reduse, deputatul indenpendent Adrian Dohotaru a luat decizia de a depune o iniţiativă legislativă la Parlament, respectiv o nouă Lege a Dialogului Social.

Iniţiativa legislativă, care vizează inclusiv îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a angajaţilor români, este sprjinită de confederaţiile sindicale CNS Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical, CNSLR Frăţia şi CSDR, arată deputatul. 

„Principala schimbare pe care ar produce-o e că permite mai multe negocieri colective, negocieri colective care conduc la rândul lor la creşterea salariilor”, a explicat deputatul Adrian Dohotaru pentru „Adevărul”. 

Potrivit acestuia, înainte de această iniţiativă parlamentară, partidul majoritar a depus un proiect de lege de care confederaţiile sindicale erau nemulţumite pentru că avea câteva prevederi ce atacau drepturile angajaţilor. 

„Spre exemplu, posibilitatea companiilor de a ieşi de la negocierile colective. O altă problemă cu un proiect depus de oameni din PSD e legat de reprezentativitate, mai ales în zona privată, la multe firme nu ai 50% sindicalizat şi se fac presiuni pentru a nu exista acest procent. Şi în proiectul depus la Parlament gradul de reprezentativitate este scăzut la 35%”, a completat Dohotaru. 

O treime din salariaţii români câştigă salariul minim pe economie

Potrivit acestuia, o treime din salariaţii români câştigă salariul minim pe economie, opt din zece români având un salariu de bază net sub 2050 de lei, completează deputatul independent. 

O altă problemă invocată de acesta e faptul că în sectorul privat au dispărut coeficienţii de salarizare. 

„În sectorul privat au dispărut coeficienţii de salarizare. Grilele pot fi reintroduse prin negocieri colective care să mărească salariile. Rezultatele economice sunt distribuite inechitabil. O treime din PIB revine muncii, două treimi capitalului. În schimb, la nivelul UE distribuţia e echilibrată. Condiţiile de înfiinţare a unui sindicat încalcă libertatea de asociere. Dacă un partid are nevoie de trei membri la fel ca în cazul unui ONG, un sindicat are nevoie de 15 membri în condiţiile în care peste 90% din firmele din România au sub 15 angajaţi. E nevoie de sindicate constituite din trei membri pentru a încuraja libertatea de asociare”, a mai spus Dohotaru. 

Acest proiect este un rezultat al Coaliţiei pentru Muncă Decentă în care sunt incluse sindicate, experţi din societatea civilă şi mediul academic şi politicieni de diverse culori politice.