New York Times, despre urșii din România: „Legea îi protejează. Sătenii se tem de ei”

Publicația New York Times a scris un articol despre creșterea populației de urși din România și despre problemele cu care se confruntă românii care trăiesc în pădurile Munților Carpați din această cauză.

FOTO: Shutterstock

New York Times notează că, în cei nouă ani de la impunerea interdicției de vânătoare, 264 de persoane au fost atacate de urși — aproximativ 28 pe an. Înainte de aceasta, media era de 11. Numărul deceselor este, de asemenea, în creștere: douăzeci de persoane au fost ucise din 2016, potrivit unui raport al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură.

„Relația României cu urșii săi s-a destrămat. Ursul brun - Ursus Arcos - este unul dintre comorile naționale ale țării, împletit în mitologia sa. Sătenii încă organizează anual dansul ursului, un ritual care datează din vremuri precreștine, când oamenii credeau că aceste animale alungă ghinionul.

Brutalul dictator comunist al României, Nicolae Ceaușescu, își etala puterea cerându-le apropiaților să ademenească urșii din pădure cu mâncare, pentru ca apoi să-i împuște, într-o macabră demonstrație de machism”, notează publicația.

New York Times mai notează că  serie de factori — inclusiv moratoriul asupra vânătorii din 2016 și un val de dezvoltări imobiliare care le-a redus habitatul natural — au dus la creșterea numărului de urși și la intensificarea conflictelor cu oamenii.

În prezent, în România trăiesc în libertate între 10.000 și 13.000 de urși bruni, potrivit datelor guvernamentale — cel mai mare număr din orice țară europeană, în afară de Rusia, și de trei până la patru ori peste nivelul pe care Ministerul Mediului îl consideră sustenabil, potrivit purtătorului de cuvânt Mihai Drăgan.

Cu toate acestea, politicienii și ecologiștii nu sunt de acord cu privire la modul de reducere a pericolului. 

În timp ce politicienii din zona rurală cer ridicarea restricțiilor de vânătoare, ecologiștii consideră că problema este cauzată de oameni, inclusiv a ghizilor turistici care conduc oamenii direct la urși.

„Acesta nu e «Winnie the Pooh»”

La resortul Balvanyos din Covasna, există o patrulă de noapte înarmată cu un pistol care trage bile cu piper, iar turiștii întreabă adesea dacă este sigur sau nu să-și aducă și copiii.

„Acesta nu e «Winnie the Pooh»”, a spus Zsuzsanna Teglas, partener manager la Balvanyos și soția domnului Szarvadi. „Sunt fermecători, dar și extrem de periculoși.”

Andras Nyisztor, fermier din satul Cetățuia, nu mai intră singur în câmpurile sale și nici pe jos. Pe 23 august 2024, acesta, împreună cu fiica sa de 17 ani, au mers într-o căruță trasă de cai pentru a cosi fânul pentru vitele lor.

Erau pe punctul de a traversa un pârâu mic când calul a înlemnit brusc. Crezând că animalul s-a speriat de apă, domnul Nyisztor s-a coborât să-l conducă peste. În acel moment, fiica sa țipase, iar, când Nyisztor s-a întors, s-a uitat fix în gura căscată a unui urs.

„Îmi aduc aminte că am avut suficient timp să observ că dinții săi aveau fiecare în jur de 3-4 centimetri”, a spus bărbatul, de 52 de ani. 

Ursul i-a mușcat jumătate din față. Corzile vocale i-au fost tăiate, așa că nu a mai putut țipa. A căzut înapoi în pârâu, iar ursul l-a călcat pe piept, lăsându-i o cicatrice pe abdomen și pe coaste. A fost salvat de câinele său ciobănesc, care a atacat ursul și l-a speriat.

Neputând vedea, domnul Nyisztor a bâjbâit prin aer până și-a găsit calul și l-a lăsat pe animal să-l conducă spre asfaltul din Cetățuia, un sat mic situat într-o curbă a Munților Carpați. Oamenii care l-au ajutat, inclusiv fiica sa, care a supraviețuit atacului, au sunat la 112 și a fost dus de urgență la spital, unde a petrecut luni întregi intubat, în timp ce medicii îi reconstruiau fața.

5.000 de apeluri la 112 în 2025 din cauza urșilor

Apelurile la numărul 112 pentru a raporta o observare sau un atac au crescut vertiginos, de la aproximativ 1.750 în 2020 la peste 7.500 în 2023. Anul acesta, au existat deja 5.000 de apeluri, potrivit agenției guvernamentale care administrează linia telefonică de asistență.

Publicația amintește de cazul motociclistului italian ucis ursoaică pe Transfăgărășan, care s-a petrecut vara aceasta, aduăugând că nu a existat o astfel de relatare a atacului domnului Nyisztor.

„The Times a intervievat cinci persoane sau familiile acestora care au fost desfigurate de urși, iar trei au declarat că nu au primit nicio relatare media.

Motivul, au spus ei, este că majoritatea victimelor sunt fermieri și păstori. «Noi suntem oamenii mici», a spus Maria Györgyjakab, în vârstă de 64 de ani, al cărei fiu a supraviețuit unui atac cu urși în satul Angheluși.

Au ajuns cu reticență la o concluzie pe care mulți de aici se chinuie să o articuleze: Ursul trebuie ucis”, precizează New York Times.

Levente Porzsolt, fostul consilier silvic al ministrului mediului din România, consideră că „ceea ce trebuie să facem este ceea ce face orice altă țară”, mai exact „să ni se permită să-i împușcăm.”

Ecologiștii nu sunt de acord, subliniind că oamenii sunt cei care au invadat habitatul urșilor prin dezvoltări imobiliare și că oamenii sunt cei care continuă să-i atragă cu mâncare. Reclamele pentru tururi ghidate prezintă adesea imagini cu urși, care pot fi acum găsiți în mod regulat de-a lungul unuia dintre principalele drumuri de munte, sperând la o gustare.

„Nu există o soluție miraculoasă”, a spus Cristian-Remus Papp, coordonatorul practicilor pentru fauna sălbatică din cadrul biroului din România al Fondului Mondial pentru Natură, care spune că fragmentarea habitatului urșilor i-a determinat să se apropie din ce în ce mai mult de comunitățile umane.

El a indicat Băile Tușnad, un sat cu aproximativ 1.700 de locuitori de-a lungul râului Olt, unde densitatea urșilor este printre cele mai mari din țară și unde o serie de schimbări au determinat scăderea apelurilor de urgență de la 149 în 2021 la 30 în 2022 la șase în 2023, potrivit unui studiu publicat pe această inițiativă.

„Oamenii au devenit prizonieri în propriile case.”

Au fost create „echipe de urgență pentru urși”, finanțate de guvern, echipate cu walkie-talkie-uri și camere video. Urșilor li s-au montat zgărzi GPS, iar o aplicație avertizează locuitorii cu privire la o amenințare iminentă.

Comunitatea a luat, de asemenea, măsura radicală de a tăia majoritatea pomilor fructiferi, a instalat containere de gunoi rezistente la urși și a adăugat garduri electrice la 90% din proprietăți, a declarat Papp.

Progresul din oraș a fost salutat ca un succes, dar criticii, inclusiv Porzsolt, nu sunt de acord.

„Nu am rezolvat nimic”, a spus el. „Oamenii au devenit prizonieri în propriile case.”

În 2021, pe măsură ce problema a scăpat de sub control, România a încercat să transporte urșii în alte țări europene. „Nimeni nu i-a vrut”, a spus Porzsolt.

În același an, guvernul a adoptat o lege provizorie, una la care Porzsolt a contribuit la elaborare. Ordonanța 81 prevedea un fel de ucidere de către comisie.

Mai întâi, victima unui atac trebuie să sune la 112 și să raporteze fie că o persoană, fie proprietatea sa este amenințată de un urs. Apoi, un ofițer de poliție, un medic veterinar înarmat cu o armă tranchilizantă, un vânător înarmat cu o armă adevărată și un oficial local însărcinat cu supravegherea lor trebuie să se grăbească la fața locului.

De obicei, până la sosirea lor, ursul dispare. În rarele ocazii în care îl găsesc pe făptaș, medicului veterinar i se permite să încerce să tranchilizeze animalul.

Anul trecut, în urma morții unui excursionist în vârstă de 19 ani, Parlamentul României a ținut o sesiune de urgență și a votat pentru a permite vânarea a 481 de urși pe an, mai mult decât dublând cota anterioară.

Este o picătură într-o mare, a spus Porzsolt, care a subliniat că în alte țări, până la 10% din populația de urși este sacrificată anual - un raport care, dacă ar fi aplicat în România, ar însemna până la 1.300 de urși în fiecare an.

Pe măsură ce oficialii și ecologiștii dezbat calea de urmat, numărul victimelor se înmulțește.