N-am fi avut atâta corupţie dacă deconspirarea se făcea în 90

Renate Weber, preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, arată că dezvoltarea corupţiei în România după '90 "a mers mână în mână" cu chestiunea colaborării sau apartenenţei la

Renate Weber, preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, arată că dezvoltarea corupţiei în România după '90 "a mers mână în mână" cu chestiunea colaborării sau apartenenţei la fosta Securitate.
- Ovidiu Tender este judecat în libertate. Alte cazuri de corupţie celebre nu au încă nicio finalitate. Se poate spune că mediatizata luptă anticorupţie se află într-un impas?
- Vreau să cred că în lupta anticorupţie sau a criminalităţii organizate drepturile procedurale ale celor investigaţi sunt respectate. Iar unele din deciziile judecătorilor, că ne plac sau nu, chiar asta fac. Faptul că sunt multe dosare pe rol fără să avem condamnări trebuie să ne facă să ne punem semne de întrebare asupra cât de bine sunt făcute anchetele, cât de solide sunt dosarele pe care procurorii le trimit în faţa judecătorilor.
- Ce părere aveţi de afirmaţia făcută de presa bulgară, conform căreia "dosariada" distrage atenţia de la adevărata problemă a României, corupţia?
- Chestiunea colaborării sau apartenenţei la Securitate a mers mână în mână cu dezvoltarea corupţiei în România. Ar fi intersant să avem acces la un moment dat la numele tuturor colaboratorilor şi al celor care au făcut poliţie politică, ca să se poată verifica apoi pe la ce privatizări au luat parte, pe la ce licitaţii au ieşit câştigători. Dacă deconspirarea ar fi avut loc în 1990, n-am mai fi avut astăzi anumiţi politicieni, iar privatizările şi proiectele controversate ar fi avut un alt curs. Lumea afacerilor şi cea politică ar fi arătat cu siguranţă altfel.
- Cum se vede "dosariada" din perspectiva societăţii civile?
- Transparenţa în ceea ce priveşte trecutul societăţii româneşti este de salutat. ţin însă la respectarea ordinii de priorităţi în această transparentizare, aşa cum e prevăzută în legislaţie: mai întâi preşedintele, membrii guvernului şi deputaţii. Urmează judecătorii. Spun asta pentru că acum văd liste lungi cu jurnalişti şi ierarhi. Mi se pare esenţial ca adevărul să fie prezentat în întregime, pentru că un sfert de adevăr este o mare minciună. şi în acest sfert de adevăr avem câteva victime, dar nu o imagine de ansamblu.
- Cum vedeţi modul în care se face desecretizarea, spre exemplu că CSAT cere deconspirarea dosarelor clericilor?
- Deconspirarea se face într-un mod selectiv. Chiar şi în cadrul aceleiaşi categorii, numai unele dosare sunt făcute publice. Nu ştiu cum este servit CNSAS. Este problematic că presa primeşte informaţii despre dosare pe surse de la CNSAS. Ar trebui însă întrebaţi membrii CSAT de ce sunt prelaţii o prioritate, azi, şi nu celelalte categorii prevăzute în lege. Să vedem cât o să ţină desecretizarea şi pe cine o să mai intereseze peste câteva luni.