Moscova va plati Berlinului 500 milioane de euro in trei rate anuale

Initial, partea germana cerea 1,2 miliarde dolari

"Ofensiva de farmec" a presedintelui rus Vladimir Putin in Germania (dupa cum a numit-o presa locala) a obtinut succesul scontat: ieri, la sfarsitul discutiilor purtate, la Weimar, cu cancelarul Gerhard Schroder, s-a ajuns la un acord asupra achitarii datoriilor rusesti, preluate de pe vremea fostei Uniuni Sovietice si a fostei RDG. Acordul este cat se poate de favorabil Moscovei; initial, datoria rusa, cifrata la 6,4 miliarde de ruble de transfer (moneda virtuala folosita in spatiul fostului CAER) echivala, conform ratei de schimb existente in anii comunismului, cu o suma egala de dolari (pe atunci existand paritate rubla-dolar). In urma unor negocieri extrem de complicate (care au durat mai mult de zece ani), germanii ar fi fost dispusi sa accepte plata unei datorii de 1,2 miliarde dolari, in timp ce rusii ar fi dorit sa achite doar 800 milioane dolari, o parte dintre acestia sub forma unor actiuni la firmele rusesti. Ulterior s-a renuntat la formula cedarii actiunilor rusesti. Surprinzator, acordul anuntat, ieri, de cancelarul Schroder fixeaza datoria ruseasca la doar 500 de milioane - dar nu de dolari, ci de euro. Conform intelegerii, suma va fi platita in trei rate anuale, prima transa, in valoare de 350 de milioane de euro, urmand a fi achitata in cursul acestui an. Deocamdata, corespondentii de presa n-au reusit sa clarifice circumstantele in care a fost incheiat acordul. Nu se stie ce concesii a putut oferi presedintele Putin in schimbul reducerii datoriilor, sau chiar daca s-a pus problema unor astfel de concesii. Cum intre Germania si Federatia Rusa exista, in ultimii ani, relatii excelente si foarte putine dezacorduri (mai ales de la venirea la putere a presedintelui Putin, care pare sa fie pe aceeasi lungime de unda cu cancelarul Schroder), se poate specula ca singura promisiune pe care ar fi putut sa o faca liderul de la Kremlin s-ar referi la retrocedarea unora dintre bunurile culturale furate de Armata Rosie dupa victoria din 1945. Ca un gest de bunavointa, inainte de sosirea lui Putin la Weimar, Duma de Stat aproba restituirea unor rame sculptate care au apartinut unei biserici din Frankfurt pe Oder. Daca acest gest va fi urmat si de altele asemanatoare - este, insa, greu de anticipat. Unii obervatori sunt, insa, de parere, ca, acceptand suma de 500 de milioane de euro, cancelarul Schroder a dat dovada de pragmatism, preferand sa obtina, totusi, o parte din suma datorata de rusi, decat sa riste ca tratativele sa mai treneze inca un an-doi. Celelalte subiecte abordate de cei doi la intalnirea de la Weimar (cea de-a 11-a de acest fel, din iunie 2000) au fost mult mai putin contoversate. Presedintele Rusiei si cancelarul Germaniei au fost de acord ca Moscova trebuie integrata in sistemul de aliante european si euro-atlantic, ca Rusiei trebuie sa i se acorde un parteneriat real in cadrul NATO (cu drept de a influenta deciziile Aliantei) si ca, atat Rusia, cat si Germania joaca un rol important in lupta impotriva terorismului. Cat despre criza din Orientul Mijlociu, cei doi lideri au pledat, asa cum era de asteptat, pentru o retragere neintarziata a Israelului din teritoriile ocupate. Despre situatia din Cecenia s-au evitat declaratiile publice, probabil pentru a se evita alte dezacorduri legate de respectarea drepturilor omului in mica republica din Caucazul de Nord.