Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, la Adevărul Live: „Nu avem o confirmare a locului din care a provenit bacteria care i-a îmbolnăvit pe micuţi”
0
Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, a venit în această dimineaţă la Adevărul Live unde a discutat atât despre bacteria care ucide bebeluşii din Argeş, cât şi despre măsurile pe care le-au luat autorităţile în acest caz şi când. De altfel, ministrul urmează să meargă astăzi împreună cu premierul Cioloş la Piteşti.
„Această boală care a fost stabilită de către specialişti este provocată de un anumit germene. Este vorba de un subtip al bacteriei E. Coli, unii germeni provoacă probleme mai mici sau mai mari. Pentru micuţii noştri toată lumea face tot ce este omeneşte posibil”, a declarat Patriciu Achimaş-Cadariu.
„Noi am preluat lucrurile din momentul în care au fost sesizaţi cei de la Direcţia Sanitară, ancheta a pornit în momentul în care lucrurile s-au pus în funcţiune. La distanţă de debutul bolii e greu să spui care e cauza, s-au investigat toate situaţiile posibile şi probabile. Nu avem o confirmare a locului din care a provenit acest germene. Nu am putut stabili dacă a fost un singur germene, noi am tratat consecinţele”, a completat el.
Specialiştii europeni vor căuta cauzele îmbolnăvirilor
Potrivit ministrului Sănătăţii, primul caz a apărut pe 29 ianuarie şi ulterior au apărut cazurile unul după altul.
„Bacteriile în sine, sub tratament, pot să elibereze toxine. Nu putem spune că medicii de la Piteşti au respectat protocoalele. Ieri s-a şi deplasat o colegă de-a noastră de la Marie Curie la Piteşti şi i s-a făcut rău şi a fost transferată la cardiologie. Stresul este mare şi doamna doctor şi-a dat toată silinţa”, a precizat ministrul Sănătăţii.
Specialiştii de la Stockholm au venit în România, ei comunică exclusiv prin centrul lor de presă, nu oferă niciun fel de informaţii, ci doar îşi fac treaba. „Au ajuns în cursul zilei de ieri, vor fi nişte concluzii preliminare, ei caută cauzele, sunt specialişti care vor lucra la stabilirea cauzelor, vor verifica ce s-a făcut. Când am văzut că ne îndreptăm spre o astfel de situaţie, cum a fost cea din Germania în 2011, am decis să îi contactăm. Europenii de la CEDC au experienţă în astfel de situaţii în care nu se găseşte cauza”, a completat Patriciu Achimaş-Cadariu.
Achimaş Cadariu: „Da, îmi asum problema legată de comunicare”
Înainte de plecare vor lăsa nişte concluzii preliminare şi ulterior vor produce un raport. Decizia de a-i chema am luat-o împreună. „Colega noastră i-a contactat devreme în cursul anchetei şi de comun acord în momentul în care am avut toate rezultatele anchetei noastre am luat decizia de a-i chema”, a precizat oficialul.
„Primul e-mail documentabil este din 12 februarie, dar discuţii telefonice au fost în prealabil”, a mai spus Cadariu. „Da, îmi asum problema de comunicare”, a completat oficialul.
Legat de micuţii care au plecat acasă, medicul a explicat că ei sunt bine şi că sunt în afara oricărui pericol. „Am făcut recomandări referitoare la igienă. Sigur, oricând oriunde în lume poate să izbucnească o epidemie, dar putem evita lucruri utilizând lucruri absolut normale - spălarea legumelor şi a fructelor, spălarea ustensilelor din bucătărie. Am cerut şi raportarea bolilor diareice de îndată”, a arătat Cadariu.
Potrivit acestuia, patru bebeluşi sunt pe secţia de nefrologie în timp ce alţi trei sunt pe terapie intensivă, într-o stare mai gravă. „Vor pleca doar atunci când se vor simţi mai bine”, a explicat Cadariu, care nu a vrut să comenteze ancheta paralelă făcută de poliţie.
Patriciu Achimaş Cadariu FOTO Eduard Enea
Harta nevoilor din Sănătate va apărea la jumătatea anului
În schimb, ministrul a anunţat la Adevărul Live că va proiecta o hartă a nevoilor sistemului de sănătate românesc, cel mai probabil la jumătatea anului.
„Punem pe hartă toate spitalele, cabinetele de medicină de familie, resursele materiale şi umane pe care le avem şi în paralel vom face o hartă cu ce avem nevoie. Ţinem cont de efectul zonal, trebuie să ţii cont că sunt mari diferenţe între regiuni şi în funcţie de patologii, lucrurile pot sta diferit. E o viziune pe termen mediu. În timpul acesta scurt identificasem nişte probleme - copiii erau trecuţi acolo, lucrărm la profilaxie la mame, să facem screening de prim trimestru al feţilor. Sunt foarte multe naşteri premature - stres, viaţă grea, lipsa de luare la timp în evidenţă a sarcinilor”, a mai arătat Patriciu Achimaş Cadariu.
„Legea spune că trebuie să raportezi cazul, dacă n-avem registrele noastre nu putem stabili nevoile. Sunt mecanisme care în timp s-au disipat. Problemne au apărut din momentul în care spitalele au trecut la consiliile judeţene”, a spus şeful de la Sănătate.
Vor fi făcute controale încrucişate în spitale începând de luni
„Spitalul din Piteşti este într-o astfel de situaţie. Întărirea rolului spitalelor este esenţială, vom anunţa schema de controale încrucişate, care vor demara luni, ce măsuri s-au luat, dacă s-au dat amenzi. Vom forma echipe din două judeţe care să verifice un terţ judeţ”, a explicat Cadariu.
Acesta a explicat că sunt şi probleme legate de angajări în direcţiile de sănătate publică. „Am făcut concurs pentru directorul de direcţie sanitară, din 13 oameni doar 3 au luat testul scris şi nu am ridicat ştacheta. Oamenii trebuie responsabilizaţi. Când e vorba de copii nu putem face rabat de la lucrurile astea”, a completat şeful de la Sănătate.
„Nu laud comunismul, ci laud un sistem, iar cel dinainte de 89 chiar funcţiona cu toate că avea lipsă de dotări şi de aparatură”, a completat ministrul. „Nu pledez pentru modele originale, lucrurile când sunt standardizate nu-i bine să ai procedeul tău. Trebuie adaptat la nevoile noastre, modele sunt, dar evident că trebuie adaptate la nevoile noastre, pledez pentru responsabilitate şi pentru asumarea răspunderii”, a completat şeful de la Sănătate.
Patriciu Achimaş Cadariu FOTO Eduard Enea
De ce nu ajung banii în Sănătate
„S-a cheltuit din ce în ce mai mult dar şi medicina costă din ce în ce mai mult, sunt inovaţii, toate acestea se plătesc. Pentru medicină nu o să auzim vreo ţară care să spună că avem suficient. În America, unul din patru oameni nu este asigurat dar s-au făcut operaţii excepţionale. Beneficiază de urgenţă
„Nu sunt numai îngeri la Institutul, este un loc apreciat de pacienţi, contează părerea pacienţilor noştri, dacă sunt sau nu sunt mulţumiţi, nu erau toţi mulţumiţi, dar asta începe de la curăţenie. Acolo o femeie de serviciu trebuie să lucreze non stop. La Institut a fost consecvenţă, l-am preluat de la rectorul Irimie, care a pus cărămidă peste cărămidă, ce am făcut eu a fost să fac acelaşi lucru. Acolo sunteţi toţi români, toţi greşim sau muncim, nu cred că trebuie să ne cernem atât de mult capul. Cadrele din sănătate trebuie să îşi facă treaba”, a explicat Cadariu.
„Am avut Curtea de Conturi pe cap de câteva ori, de fiecare dată când am avut probleme s-au luat măsuri. La achiziţia de radioterapie s-a scăzut preţul atât de mult încât am returnat bani la bugetul statul. Nu vă spun că după ce s-au montat unii robineţi, i-am găsit rupţi”, a completat Cadariu.
„Studiind situaţia în ţări similare, indiferent de părerile mele, nu putem să nu socializăm situaţia în acest moment. Sunt cele două curente, dar trebuie să vedem care sunt posibilităţile reale ale populaţiei pe care o deservim. Apoi, ne uităm la tinerii care lucrează şi pe care îi admir, tineri informaticieni şi care trebuie ajutaţi şi care ei sunt motorul până la urmă şi care pe bună dreptate spun că vor să vadă un serviciu de bună calitate pe seama a ceea ce plătesc. Trebuie să găsim varianta în care putem să facem şi acest lucru. Vom porni o consultare largă, să facem profilaxie”, a completat ministrul Sănătăţii.
„Este esenţial să facem profilaxie”
„Mă bucur că această dezbatere ale loc în societate. E esenţial să facem profilaxie, e vorba de principiu, el este excepţional şi mă bucur că acest lucru ajunge şi sper să rămână în mintea concetăţenilor noştri fiindcă tratăm cazuri mult prea avansate, ajungem târziu la medic. Şi profilaxia şi screeningul sunt importante, învăţăm de la cei care fac aşa ceva de multă vreme şi ţinem cont în primul rând de resursele umane şi în al doilea rând de cele financiare. Este o bază largă - medicii de familie, laboratoare de referinţă, acestea se fac pas cu pas”, a arătat Cadariu.
„Nu se pune problema de a plăti amenzi dacă te îmbolnăveşti”, a conchis Cadariu.
În ceea ce priveşte profilaxia în cancer, nu toate bolile se pretează la screening. „Trebuie să avem un plan, când vom avea acea hartă vom şti şi cum să dezvoltăm. În ceea ce priveşte cancer, vom finaliza planul comprehensiv al cancerului. Ştim de la ce pornim pe seama priorităţilor, nu e o planşă, e o mare alianţă în care participă nu numai medici şi cadre medicale ci şi societăţile de pacienţi”, a explicat Patriciu Achimaş Cadariu.
Cazul bebeluşilor din Argeş
Cazul copiilor români cu probleme digestive a intrat în atenţia experţilor europeni abia la începutul acestei săptămâni.
Asta pentru că până pe data de 15 februarie, comunicarea între oficialii români şi cei de la Centrul European de Bolil Transmisibile din Stockholm a fost strict una informală, spre disperarea părinţilor care nu reuşesc să înţeleagă de ce pruncii lor nu se fac bine. Incompetenţa autorităţilor i-a scos joi în faţa Ministerului Sănătăţii unde au protestat paşnic faţă de lipsa de reacţie a oficialităţilor care nu au pus încă bazele unei celule de criză, aşa cum ar fi fost normal în astfel de cazuri.
„Pericolul este real dacă sursa de îmbolnăvire persistă putând fi considerată o problemă de siguranţă naţională. De la situaţia din prezent a numărului de îmbolnăviri până la zeci de morţi este un pas extrem de mic. Ne aflăm în secolul XXI, ancheta epidemiologică trebuia să fie demult pe masa Ministrului Sănătăţii şi focarul stins sau limitat. Aceste îmbolnăviri au sigur o cauză comună, o anchetă profesionistă pe teren ar fi trebuit să identifice sursa”, a declarat conferenţiarul Laurenţiu Beluşică, şef de secţie la Spitalul Gerota (MAI - n.r.).
Patriciu Achimaş Cadariu FOTO Eduard Enea
Familiile vor să acţioneze statul în judecată
Mai mult, o parte din cei care au copiii internaţi cu sindrom hemolitic uremic la Spitalul „Marie Curie” din Capitală se vor solidariza cu cele trei familii care şi-au pierdut pruncii zilele trecute şi intenţionează să dea statul român în judecată.
„Vreau să îmi spună cineva ce s-a întâmplat cu nepoţica mea. Asta e singura dorinţă pe care o am momentan. Dar, cineva trebuie să şi răspundă pentru ce ni s-a întâmplat. O să ne constituim şi cu celelalte familii într-o asociaţie şi o să dăm în judecată instituţiile care nu şi-au făcut treaba”, a spus Alexandru Anghel, bunicul celui de-al treilea copil diagnosticat cu sindromul hemolitic-uremic.
În ciuda bâlbelor continue ale autorităţilor, veştile bune au venit totuşi de la Spitalul Marie Curie, unde joi mai erau internaţi şapte bebeluşi, după ce unul a fost externat în cursul zilei. Din cei şapte, patru au o stare de sănătate staţionară şi alţi trei sunt conectaţi la aparate, starea lor fiind critică.
Gastroenterolog din Bucureşti, trimis de urgenţă în Argeş
Tot ieri şefa secţiei de Gastroenterologie de la Spitalul de Pediatrie „Marie Curie” din Capitală a fost trimisă la Piteşti pentru a acorda sprijin medicilor de acolo în gestionarea cazurilor de boală diareică, peste 40 de micuţi fiind încă internaţi în mai multe spitale din judeţ. Asta pentru că directorul spitalului a achiziţionat testele pentru toxina suspectată că a produs sindromului hemolitic-uremic abia ieri. Din străinătate pe motiv că nu se găsesc în România. Realitatea pare să fie însă alta. „Puteau să ne trimită probele prelevate pentru analiza rapidă, analiza rapidă dura maxim două ore, două ore şi jumătate şi noi le puteam comunica foarte rapid rezultatul. Dacă ar fi trimis mai din timp testele, am fi putut afla care sunt cauzele şi cu siguranţă că nu s-ar fi ajuns în acest punct”, a declarat, pentru „Adevărul”, Adrian Ionel, managerul Institutului Cantacuzino.
Pe de altă parte, medicul Marius Geantă, blogger adevarul.ro, spune că în timpul crizei medicale din Germania anilor 2011 pornită tot de la E.Coli şi toxina secretată „La „Cantacuzino” s-au dezvoltat teste rapide pentru depistarea toxinei Shiga, din categoria celor care ar fi trebuit folosite acum. De ce nu s-au utilizat aceste capabilităţi şi în cazul de la Piteşti?”.
Se încarcă comentariile...
