Ministerul Sanatatii da 8 milioane dolari monopolului privat Sicomed

Sicomed este detinuta de firme din Grecia si Cipru

Guvernul a adoptat o hotarare prin care garanteaza, in numele statului, un imprumut de 8 milioane dolari pentru S.C. Sicomed Bucuresti, producator important de medicamente pentru spitale, in special solutii injectabile si perfuzabile. Societatea a intrat intr-o criza financiara premergatoare falimentului, dand vina pentru aceasta pe datoriile pe care le are de recuperat din sistemul sanitar - peste 300 miliarde lei, valoarea medicamentelor livrate in perioada 2001-2003. Practic, societatea nu mai poate face fata returnarii creditelor contractate in vederea unor investitii necesare "pentru a indeplini regulile de buna practica de fabricatie", dupa cum se precizeaza in nota de fundamentare a actului normativ, elaborata de Ministerul Sanatatii, la propunerea Sicomed. Ceea ce nu se precizeaza este faptul ca Sicomed nu este societate de stat, ci una privata. Procesul de privatizare a inceput in anul 1998, fiind unul atipic, si anume prin vanzarea unor pachete de actiuni pe piata de capital. In momentul de fata, actionar majoritar, cu 58,4%, este o companie din Grecia, si anume Venoma Holding Ltd. Surse apropiate APAPS ne-au dezvaluit ca, pentru a cumpara succesiv actiuni si a ajunge la un pachet majoritar, Venoma a constituit un "vehicul de investitii" format din investitorii de la Fondul Roman Postprivatizare, printre care se numara BERD si UE, doua fonduri de investitii administrate de societatea Global Finance din Grecia si Galenica North East - companie fondata in Cipru. Ceilalti actionari ai Sicomed sunt SIF Oltenia, cu 9,99% din capitalul social, SIF Muntenia, cu 11,99%, iar celelalte 19,61% din actiuni sunt detinute de persoane fizice si companii mici. Grija Ministerului Sanatatii pentru o firma privata este cel putin ciudata, in conditiile in care institutia neglijeaza o companie aflata in proprietatea statului si administrarea MS. Sanevit Arad, un producator important de seringi, este detinut de Ministerul Sanatatii, care l-a preluat de la AVAB. Motivul: din cauza ca spitalele nu si-au platit datoriile, ca in cazul Sicomed, Sanevit a intrat in incapacitate de rambursare a creditelor. Chiar si dupa preluare, ministerul a continuat sa defavorizeze aceasta firma. La achizitionarea seringilor au fost scoase din caietul de licitatie tocmai cele de tipul produs la Arad. Fabrica s-a inchis, iar muncitorii au intrat in somaj, de comenzile de stat beneficiind importatorii. In anii trecuti, Ministerul Sanatatii s-a luptat din greu cu monopolul Sicomed, care a amenintat in cateva randuri cu oprirea productiei daca nu i se aproba preturile dorite. In toiul crizei, alti producatori privati au acceptat sa preia o parte din portofoliul Sicomed, pentru a nu lasa pacientii fara medicamente. Pozitia firmei, dominanta pe piata, a descurajat intentiile investitorilor de a porni de la zero capacitati de productie pe acelasi segment terapeutic. Din 2004, toti producatorii trebuie sa adopte standardele europene. Privatii au resimtit din greu presiunea creditelor necesare, dar au fost obligati sa se conformeze. Sicomed primeste un substantial ajutor de stat, proces care poate fi contestat de ceilalti producatori, intrucat induce o concurenta neloiala. Sprijinul statului vine la putina vreme dupa ce premierul a vizitat fabrica Sicomed, dand-o ca exemplu pentru cum se pot obtine medicamente romanesti bune si ieftine. Creditul pentru Sicomed este prima decizie luata la Ministerul Sanatatii de la venirea echipei Beuran. Intrebat de ce a consolidat monopolul, prin garantii de stat, in loc sa caute alte solutii, ministrul Mircea Beuran a raspuns, prin purtatoarea de cuvant, ca se incearca si ajutarea Sanevit, dar ca trebuia facut primul pas. Intamplator a fost Sicomed, nu Sanevit.