Minilocuinta, habitatul secolului XXI
0In trecut, sintagma "cusca de iepuri" desemna cocioabele mizerabile din zonele rurale sau de la periferia aglomerarilor urbane din Japonia, dar in prezent un asemenea tip de locuinta, adaptat,
In trecut, sintagma "cusca de iepuri" desemna cocioabele mizerabile din zonele rurale sau de la periferia aglomerarilor urbane din Japonia, dar in prezent un asemenea tip de locuinta, adaptat, fireste, la cerintele vietii moderne, devine o tendinta tot mai raspandita la nivelul intregii tari. In acest scop, se recurge la serviciile unor firme de arhitectura, care realizeaza, la comanda, proiecte dupa gustul clientului, suprafata unei astfel de locuinte pentru o familie de cateva persoane nedepasind 25 mp. In Japonia, practic, e imposibil de gasit terenuri de constructie, sunt si putine, si extrem de scumpe, asa incat minilocuintele constituie o necesitate. "Oamenii", afirma un cunoscut specialist nipon in arhitectura, Terunobo Fujimori, prefera sa-si construiasca un habitat minim, asa cum pasarile isi fac cuib". Asemenea locuinte miniaturale se integreaza perfect noului stil de viata citadin, cu minimarketuri deschise 24 de ore din 24 si restaurante la fiecare colt de strada, astfel incat locuitorii se pot dispensa de bucatarii, cumparand mancarea semi preparata sau gatita de-a gata. Rufele, de asemenea, nu mai sunt spalate in casa, ci in spalatoriile automate de cartier, facandu-se, din nou, economie de spatiu. "In masura in care se multiplica dotarile comune, locuintele devin mici si mai usor de gospodarit", afirma Fujimori. Departe de a mai fi socotite custi sau cotete de iepuri, asemenea locuinte dobandesc si o dimensiune cultu rala, devin semn al unei culturi si civilizatii noi. In plus, in comparatie cu edificiile unde isi au sediul marile corporatii, au si un efect terapeutic linistitor asupra locatarilor. "Faptul de a nu mai percepe lumea inconjuratoare in functie de criteriile marimii ori ale bogatiei ostentative este un indiciu al maturitatii sociale", declara Masato Sasaki, profesor de psihologie ecologica la universitatea din Tokio. Cu alte cuvinte, o data eliberat de servitutile treburilor casnice, gospodaresti, omul devine tot mai sensibil la farmecul "cuibului de pasari" sau "custii de iepuri".