Mihai Răzvan Ungureanu, lider Forţa Civică: „PNL ori se macină, ori schimbă tabăra“ VIDEO

0
0
Mihai Răzvan Ungureanu şi jurnalistul  Sabin Orcan, în studioul Adevărul TV
Mihai Răzvan Ungureanu şi jurnalistul Sabin Orcan, în studioul Adevărul TV

Preşedintele celei mai noi formaţiuni politice susţine, în interviul acordat ziarului „Adevărul“, că îi aşteaptă la masa dialogului pe toţi membrii PNL nemulţumiţi de actuala conducere a partidului.

Fost diplomat, fost şef de serviciu secret, fost prim-ministru. Sunt cele trei funcţii care şi-au lăsat amprenta asupra lui MRU (44 de ani), aşa cum îl cunoaşte toată lumea. Ocupându-le, a câştigat experienţă politică, dar a deprins şi arta de a vorbi relaxat şi elevat, ocolind întrebările incomode sau frontale. Iată câteva dintre răspunsurile sale.

V-aţi propus să intraţi în Partidul Popular European. Ca fost membru al PNL, de ce nu v-aţi îndreptat spre liberalism?

Suntem un partid care îşi construieşte expresia politică pe doi termeni: liberalism şi conservatorism. Liberalism în speţă economică şi în relaţia dintre cetăţean şi stat. Suntem adepţii intervenţiei minime a statului în viaţa economică, în viaţa socială, în general. Suntem pentru avantajarea maximală a iniţiativei private şi mai ales a celei româneşti. Suntem pentru un stat respectuos faţă de cetăţean şi pentru o relaţie de parteneriat, cu beneficiu reciproc. Altfel zis, nu stat arogant, nu stat dispreţuitor. Nu statul care te obligă să stai la coadă în incinte încărcate de aer uzat, să transpiri, în momentul în care mergi să-ţi depui banii pentru a plăti taxele. Partea conservatoare porneşte de la evidenţierea comunităţii şi a familiei ca nucleu structural al societăţii româneşti. Ceea ce intenţionăm este ca, prin protejarea ţesutului social comunitar, să putem clădi politicile publice majore – educaţie, sănătate, în primul rând.

În ultima vreme aţi făcut foarte multe vizite în străinătate: aţi fost la Bruxelles, aţi fost şi la Roma. V-aţi întâlnit cu dl Berlusconi...

Întâlnirea cu partidul pe care dl Berlusconi l-a fondat, e vorba de „Popolo d’Italia“ (numele corect este „Il Popolo della Libertà“, abreviat PdL – n.red.), a fost o întâlnire determinantă pentru modelul de alianţe europene cu partide de gen, pe care Forţa Civică încearcă să-l construiască. De ce? Pentru că, aidoma a ceea ce a fost odată „Forza Italia“, modul în care s-a construit, tot aşa a pornit şi Forţa Civică. De jos în sus, „grass­roots“ cum spune englezul, de la firul ierbii.

V-am văzut prezent mai mult în zona externă decât în ţară.

În ultima lună am deschis mai multe filiale. Acum, noi suntem în situaţia în care, la o lună de când Forţa Civică are viaţă nouă, partidul are filiale în 90 la sută dintre judeţele României. Este îmbucurător şi în acelaşi timp foarte interesant fenomenul. Are atractivitate, are o putere de gravitaţie, sunt foarte mulţi cei care vin.

Sunt şi oportunişti. La congres, în primele rânduri erau doi foşti miniştri PSD, un deputat PDL, dar şi Dănuţ Liga, care a trecut prin trei partide. Iar acum este în Forţa Civică...

În momentul în care porneşti un partid, ai nevoie de cel puţin  două categorii de constructori: cei care au experienţă politică nemijlocită şi cei care nu au experienţă politică, dar au măcar energia militantă care poate fi folosită în construcţie. Garanţia afinităţii lor cu partidul Forţa Civică este reprezentată de ataşamentul lor faţă de valoarea doctrinară, o dată, şi doi, faţă de înţelegerea a ceea ce înseamnă opoziţie, în acest moment, la USL. Şi acum vă pun în următoarea situaţie. Cineva care vine de la PNL, complet dezamăgit de felul în care conducerea partidului se poartă sau de faptul că duce partidul, alături de PSD, până la contopirea cu stânga socialistă...

Eu v-am întrebat de cazul Liga, care a plecat de la PDL la un partid naţional-comunist al lui Vadim Tudor, după care a trecut la Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu, după care s-a întors la PDL şi apoi a venit la dvs.

Evident, un partid când porneşte la luptă politică pleacă împreună cu toţi oamenii pe care-i are, cu toată oastea. Lupta politică poate fi mai puternică, mai dură sau nu neapărat serioasă. În marşul către victorie, unii rămân deoparte. Până la urmă, ceea ce contează de-acum încolo în opinia noastră este felul în care îţi dovedeşti ataşamentul faţă de program, faţă de doctrină şi, nu în ultimul rând, modul în care te implici în luptă.

Sunteţi de acord cu o lege care să interzică traseismul în Parlament?

Da! Cu majusculă. De fapt, nu facem decât să complinim o lege care deja interzice traseismul politic, deci schimbarea apartenenţei la un partid, la nivel local.

Să presupunem că nicio alianţă, nici ARD, nici USL, nu întruneşte 50 la sută plus unu în Parlament. Sunteţi dispus să negociaţi cu alte formaţiuni?
Nu am discutat până acum despre politica de alianţe postelectorale. Nici n-a fost timpul, şi subiectul, în momentul de faţă, e doar speculativ, n-are importanţă. Ce va fi după 9 decembrie va fi foarte interesant. Pentru toată lumea. Pentru că speculaţia tuturor merge înspre soarta USL. Eu nu cred că ar fi vreodată o problemă ca ARD, al cărei scop strategic este să supravieţuiască zilei de 9 decembrie, indiferent de rezultatele alegerilor şi să poată creşte pe orizontul 2013-2014-2016, pe toate procesele electorale care se vor succeda, să deschidă discuţiile cu un PNL, în fruntea căruia să nu se regăsească actuala echipă de conducere.

Vă referiţi la Crin Antonescu.

În primul rând, la dl Antonescu. Pentru că, iarăşi vorbim de o constatare, este complet anormal ca PNL să fie într-o frăţie politică împreună cu PSD şi cu PC. Este de o improprietate ideologică, pe de o parte, dar pe de altă parte, e o jignire adusă însăşi naturii PNL, care este totuşi un partid istoric, este un partid alcătuit dintr-o majoritate de oameni cu mare bun simţ, din profesionişti foarte buni. Cunosc personal şefi de organizaţii care sunt profund nemulţumiţi de ce se întâmplă.

Mai aveţi vreo comunicare cu foşti colegi din PNL?

Sigur că da.

Şi îşi exprimă dorinţa de a sta la masa dialogului cu dvs.?

Mă îndemnaţi să vă răspund într-un mod foarte direct: nici nu ştiţi ce se află la gura lor! Sunt profund nemulţumiţi de starea partidului. Şi îşi dau seama că între două roţi mari, PSD şi ARD, cu PDL fiind componenta maximă ca volum, PNL ori sfârşeşte măcinat, ori schimbă tabăra. Noi asta aşteptăm practic, zi de zi, şi până în 9 decembrie. Dar îţi imaginezi lucrurile întâmplându-se, chiar şi în politică, fără ca aceasta
să implice actuala conducere a PNL, complet incompatibilă.

„Nu m-am dat cu parfum“

l Nu pot să-mi dau seama cu ce parfum v-aţi dat.

l Nu m-am dat cu nimic, m-am dat cu o cremă de obraz. Atâta tot. Nu m-am dat cu parfum.

l Deci nu e pe acea listă a cumpărăturilor de protocol. Care nu cred că era pentru o singură persoană…
l Şi de care în niciun fel nu răspunde un prim-ministru.

Prima promisiune a ARD: scăderea cotei unice la 12%

Să presupunem că ajungeţi din nou la guvernare. Spuneţi trei lucruri concrete pe care ARD le va pune în practică.

Coborârea cotei unice la 12 procente mi se pare absolut importantă. Şi se leagă de felul în care urmează să amendăm contribuţia la asigurările de sănătate, la angajator şi la angajat. Evident, pe măsura circumstanţei economice. Noi credem că în felul acesta oferim un motor suplimentar şi o motivaţie suplimentară investitorului. Şi că în acelaşi timp extragem din zona neagră sau din zona gri locuri de muncă taxabile. Nu mai spun că ele dintr-odată, la lumină fiind, cresc în număr. O altă măsură pentru care există un set întreg de reguli, de iniţiative pe care urmează să le convenim foarte curând priveşte avantajarea investiţiei româneşti. Nu suntem în niciun fel adepţii măririi accizelor, ceea ce face astăzi guvernarea, nici ai suprataxării locale. Şi suntem convinşi că, pentru a crea un mediu investiţional prietenos faţă de investiţia străină majoră, nu doar că trebuie să ne orientăm spre alte spaţii economice decât cel european, trebuie în primul rând să creăm condiţiile minime pentru ca orişice investitor străin, când vine, pentru o perioadă de trei până la cinci ani, să aibă garanţia investiţiei sale în materie de stabilitate aici. Ceea ce obligă la, de exemplu, minimizarea riscului de alterare a prevederilor Codului Fiscal.

Cazul Oltchim. Cine este de vină pentru eşecul acestei privatizări: Dan Diaconescu sau Guvernul Ponta?

Evident că este de vină Guvernul Ponta. Şi vă explic de ce. Cazul Oltchim a fost un cartof fierbinte pe care şi l-au pasat guvernări succesive, ştiind foarte bine că la un moment dat se va ajunge în punctul în care nu se va mai răspunde în niciun fel nici comenzii comerciale şi nici comenzii sociale. Comanda comercială fiind profitul, iar comanda socială fiind reprezentată de aşteptările sutei de mii de cetăţeni români care, la Râmnicu Vâlcea, trăiesc pe seama activităţii comerciale a combinatului de la Govora. Şi asta vă arată cât de nevizionar, ca să nu spun ticălos de-a dreptul, a fost sistemul prin care au fost privatizate capacităţile industriale în România începând cu anul 1990. Pe clientelism, pe câştig rapace şi imediat, pe seama nesocotirii intereselor strategice ale statului şi pe o lipsă de competenţă înfiorătoare.

Fosta dvs. consilieră, dra Corina Vinţan, a semnat contracte de o jumătate de milion de euro pentru a face PR Oltchimului, adică unei societăţi aflate pe pierderi.

Eu nu am ce comenta într-o chestiune de genul acesta, care reprezintă un angajament între o firmă privată şi fostul director al Oltchimului. Mai mult decât atât, nu este un contract care să fi fost încheiat în perioada în care eram eu prim-ministru.

Nici vorbă! Singura legătură este nu doar că v-a fost purtătoare de cuvânt, dar este văzută ca o apropiată a Forţei Civice.
Nu. Dna Vinţan face parte din numărul prietenilor mei, nu este membră în partid.

Dna Vinţan reprezintă interesele a patru clienţi controversaţi: Oltchim, Cathedral Plaza, Palas din Iaşi, Roşia Montană. Poate să vă influenţeze?

Doamne fereşte! Nu, niciodată. O dată că n-a încercat şi e un lucru natural să se întâmple. Când alţii au încercat – şi au fost unii care au încercat, nu mă refer aici la dna Vinţan – răspunsul a fost clar nu! Poziţiile în care am funcţionat nu doar că nu permit traficul de influenţă…

Nu e vorba de asta, vă întreb doar care este opinia dvs. în legătură cu aceste proiecte. N-am o opinie faţă de proiecte, eu vă pot spune ce opinii am în general faţă de locurile de muncă. Dar faţă de proiecte ca atare, nu am. Ceea ce mă interesează pe mine însă, în virtutea întrebării dvs., este să vă spun foarte clar că nu a existat niciodată nici vreo intenţie, nici vreo materializare a, să zicem, unei posibilităţi de influenţare.

Insist, modul în care a fost acordat terenul de la Palas este ilegal. Şi asta au stabilit-o două instanţe, definitiv şi irevocabil. Putem spune că există circumstanţe atenuante pentru că a creat locuri de muncă?

Nu. Eu vă spun foarte clar, ca să fie fără discuţie: în ce se pronunţă Justiţia n-avem ce comenta. Nici eu, nici nimeni. Şi, evident, în momentul în care produci locuri de muncă, totul este s-o faci în temeiul legii.

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite