Medicamentele contrafăcute, atentat la sănătatea populaţiei. Cazul seringilor care conţineau glucoză în loc de interferon

Putine medicamente care patrund in farmacii sunt contrafacute

Medicamentele contrafăcute prezintă un mare risc pentru sănătate dacă reuşesc să pătrundă în farmacii şi să ajungă, în final, la bolnav. Medicamentele false au reuşit să intre şi în circuitul legal din România, astfel că la ora actuală sunt câteva anchete în plină desfăşurare, susţine Marius Tanasă, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM).

Potrivit acestuia, România este o poartă de intrare a medicamentelor contrafăcute, din cauza poziţionării noastre la marginea Mării Negre. Cu toate acestea, medicamente fasificate au pătruns în farmaciile de la noi abia în 2012, completează oficialul, asta deşi la nivel global 7% din medicamente sunt falsificate. Oncologicele, antiretroviralele şi produsele destinate pacienţilor cu afecţiuni cronice sunt cele mai susceptibile la a fi falsificate.

„Medicamentele falsificate seamănă foarte bine la exterior cu cele originale, însă dar produsul în sine este diferit de cel original. Aşa s-a întâmplat în cazul seringilor Pegasys, care au ajuns în farmacii din Gorj şi Piteşti în 2013. Pe lângă acheta poliţiei, am făcut şi noi o anchetă şi am constat că un distribuitor avea nişte probleme pentru că nu mai îndeplinea condiţiile pentru care primise autorizaţie şi a introdus medicamentele false într-o farmacie aflată şi ea în insolvenţă, care ulterior a dat mai departe medicamentul unui alt distribuitor, tot printr-o acţiune ilegală, seringile ajungând la bolnavi”, a explicat Marius Tanasă, cu prilejul „Şcolii de Vară pentru Jurnalism farmaceutic”, ediţia 2015, organizată de Colegiul Farmaciştilor din România. 

„În prezent, persoanele responsabile au fost identificate, iar ancheta este în faza de cercetare penală la procuratură. Nu este simplu să îţi dai seama, ca pacient, dacă un produs este contrafăcut sau nu. Micile diferenţe abia dacă sunt observate chiar şi de specialişti. Preţul este un indicativ. De asemenea, mai avem situaţii în care unii pacienţi au luat un anumit tratament, dar respectivii au murit, iar rudele vor să returneze medicamentele. Acest lucru nu este normal, pentru că nu ştim dacă produsele au fost păstrate în condiţiile prevăzute în autorizaţie”, a precizat vicepreşedintele ANM.

Dosar penal deschis în 2013

În anul 2013, procurorii bucureşteni au deschis un dosar penal în cazul Pegays, pentru spălare de bani, evaziune fiscală şi punerea de produse contrafăcute în circulaţie. În România, aproximativ 4.000 de persoane sunt tratate cu seringile preumplute cu interferon Pegasys, potrivit profesorului Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din Capitală. 

Ţara noastră ocupă un loc fruntaş la nivel european în ceea ce priveşte prevalenţa virusului hepatic C. Din cei aproximativ 2 milioane de pacienţi, 600.000 au fost diagnosticaţi cu hepatită C şi pentru aproximativ 80-90% boala a ajuns deja în stadiu cronic.

O problemă, susţin specialiştii, e faptul că nu toţi pacienţii care suferă de hepatită B şi C au fost diagnosticaţi. Prin urmare, medicii sunt de părere că cifrele reale sunt diferite de cele raportate în studiile de specialitate. 

Cel mai recent raport lansat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Boli de Ficat arată că România se situează pe ultimul loc din 30 de state europene, în ceea ce priveşte accesul pacienţilor cu hepatită la tratament şi servicii medicale specializate. Primele locuri sunt ocupate de Franţa, Suedia şi de Slovenia. 

OMS estimează că aproximativ 500 de milioane de oameni sunt infectaţi cronic cu virusul hepatitei B sau C.