Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Maternitatea, țintă a austerității. Tinerele mame critică dur tăierile de indemnizații: „Un rău intenționat”

Publicat: 07.08.2025 06:00

În timp ce natalitatea din România a atins în 2024 cel mai scăzut nivel din ultimul secol, de la 1 august Guvernul a adoptat o măsură care lovește direct în cele peste 150.000 de mame aflate în concediu de creștere a copilului: reținerea a 10% din indemnizație pentru contribuția la sănătate (CASS).

Tinerele mame, revoltate de noua lege a Guvernului Bolojan FOTO Arhivă

Mămicile vorbesc despre frustrare, revoltă și nesiguranța de zi cu zi.

Își calculează pierderile în scutece, lapte praf sau analize medicale prenatale. Denunță lipsa de empatie a celor aflați la putere și declară, răspicat: „Nu ne-am imaginat că vom primi și mai multe piedici exact de la cei care ar fi trebuit să ne susțină”.

Natalitatea, în cădere liberă

România a înregistrat, în anul 2024, cele mai puține nașteri din ultimul secol: sub 150.000, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Este o continuare a unui trend negativ constant din ultimele două decenii. Situația nu pare deloc să se îmbunătățească în 2025. Ba dimpotrivă, ar putea fi chiar mai dezastruoasă.

În prima jumătate acestui an, rapoartele lunare ale INS arată că numărul nașterilor a scăzut, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În loc să încurajeze tinerele familii, noile măsuri ale Guvernului riscă să accentueze declinul. De la 1 august 2025, părinții aflați în concediu de creștere a copilului vor avea indemnizațiile diminuate cu 10%, ca urmare a reținerii obligatorii a contribuției la asigurările de sănătate (CASS).

Măsura afectează peste 150.000 de mame și este parte a planului Guvernului de reducere a deficitului bugetar. Dar ce înseamnă această decizie, în practică?

„O lovitură cruntă pentru părinți”, spun mamele.

„Statul nu mai susține nimic”

„De când am auzit că urmează să ni se taxeze 10% din indemnizație, am tot sperat că nu se va adopta această nouă lege. Ceea ce pentru mine una este de parcă mi-ar tăia alocația lunară a copilului. În ideea în care astfel statul practic nu mai susține nimic”, spune Clara (28 de ani, din București), mămică a unui băiețel de 1 an și 3 luni și însărcinată în 5 luni.

Ea critică dur lipsa de opțiune și absurditatea unei contribuții impuse automat: „Faptul că nu avem dreptul de a plăti suma de 1980 lei (în cazul în care nu aș fi avut vreun venit atât trebuia doar să plătesc anual), ci ni se impune automat 10% din indemnizație.”

În contextul scumpirilor accelerate, spune că valoarea coșului de cumpărături pentru ea și familia ei a devenit de trei, poate chiar patru ori mai mare.

„Așa e în România, venituri mici, costuri mari. Pe un coș de cumpărături săptămânal, acum doi ani aș fi plătit 300 de lei, maxim 400. Acum, cu mai puțin de 1200 de lei n-ai cum să ieși dintr-un supermarket. Deci mulțumim statului român pentru o așa susținere a familiei.”

Nu în ultimul rând, tânăra ridică și problema eficienței sistemului public de sănătate:

„Cozile la spitalele de stat sunt infernale, orele de așteptare... nu mai spun. Când ai putea să plătești un abonament medical privat mult mai avantajos și cu bani mai puțini.”

Tendința tinerelor mame de a apela la servicii de sănătate private

Victoria, o altă mămică de 29 de ani din Capitală, este în al doilea an de concediu maternal:

„Am noroc că am prins 1 an al copilului fără această modificare. Practic, din august eu nu voi avea bani cu care puteam cumpăra 6 pachete de scutece sau 12 cutii de lapte praf.”

Victoria este una dintre mamele care deja au optat pentru sistemul privat de sănătate.

„Am contribuit ani de zile prin impozit și am apelat rar la spitalele și policlinicile de stat. Pentru serviciile medicale, tot la privat am mers de cele mai multe ori, inclusiv pentru analizele din sarcină și naștere”, spune tânăra, care atrage atenția și asupra dezechilibrelor majore din prioritățile guvernamentale: „Statul ar trebui să analizeze mai bine cum să elimine pensiile speciale, ori să acumuleze taxele neplătite, în loc să împovăreze tinerii care au decis să rămână în țară și să își întemeieze familii.”

Pentru o mamă singură, situația devine disperată

Silvia este o mamă singură de 35 de ani din Cluj-Napoca. „Pentru a beneficia de o indemnizație puțin mai mare, am cheltuit toți banii economisiți. Tăierea indemnizației de 10% mă duce în punctul în care sunt afectată pe plan fizic și emoțional. Acest stres care ni se induce, te duce în punctul disperării.”

Pe lângă impactul economic, Silvia a vorbit și despre cel psihologic. A vorbit despre izolarea de care are parte și lipsa totală de sprijin legal: „Ca mamă singură nu primesc niciun sprijin de la stat. Nici măcar o reducere, indiferent la ce ar fi. Din punct de vedere legal nu mă simt deloc protejată. Am avut consultații cu avocați și foarte multe mame singure întâmpină probleme cu tații copiilor, iar statul nu le sprijină cu nimic.”

Mesajul său este emoționant: „Sunt curioasă să pun întrebarea tuturor celor de la putere: ‘Cum văd viața fără o mamă?’ Chiar și fără un tată? În primul rând, ei nu ar exista. Și niciunul dintre noi.”

Strigătul unei femei însărcinate cu al doilea copil

La rândul ei, Mihaela, de 30 de ani, este mamă a unei fetițe de 4 ani, însărcinată cu al doilea copil. Este îngrozită de ce urmează. „Sunt foarte multe lucruri la care trebuie să ne gândim ca părinți. Cheltuielile pe care le avem nu sunt deloc mici, mereu trebuie să îi cumpărăm fetiței noastre haine și alte lucruri de care are nevoie, iar acum, cu încă un copil pe drum, nici nu vreau să mai spun cât de groază ne este”, explică femeia.

Are un mesaj și pentru politicieni: „Să le fie rușine politicienilor, fix de la mame și-au găsit să taie pentru a recupera bani pentru bugetul statului, având în vedere că există atât de multe locuri de unde se putea tăia, dar ca de obicei, taie doar de unde vor ei, fără să le pese. Efectiv nu-i interesează de poporul acestei țări minunate. Ei se lăfăie în lux, iar pe noi ne chinuie, chiar dacă am cotizat mulți ani pentru asigurările noastre de sănătate! Atât "merităm" după ani întregi de muncă. Și se mai plâng de faptul că scade natalitatea. Hmmm, OARE DE CE?”, arată mămica.

„Un rău intenționat, un drept încălcat”

Ștefania are 28 de ani, e din București și a născut recent primul său copil: „Consider că proiectul de lege ce presupune reținerea de 10% a CASS-ului reprezintă, din punctul de vedere al unei mame aflate în concediu de creștere a copilului, un rău intenționat, un drept încălcat. În loc să se facă tăieri din salariile lor foarte mari, iau copilului din banii care, de fapt și de drept, lui îi revin”, este ea de părere.

Ștefania aduce în discuție o chestiune de etică: „Nu mi se pare normal ca cei aflați în arest, străinii care oricum au fost ajutați de statul român cum nu au fost ajutați românii vreodată, să fie scutiți de această reținere, iar mamele care au grijă de un copil să le fie reținut un drept.”

INS confirmă: natalitatea scade accelerat și în 2025

Datele INS din prima jumătate a anului 2025 indică o continuare alarmantă a scăderii natalității. În fiecare lună, numărul nașterilor a fost mai mic decât în lunile echivalente din 2024.

Totodată, anul trecut au existat cele mai puține nașteri din ultimii 100 de ani - sub 150.000 la număr.

În perioada ianuarie–mai 2025, s-au înregistrat 54.604 nașteri, cu peste 49.000 de decese în plus – un spor natural negativ dramatic.

Contextul legislativ și răspunsul premierului Bolojan

Prin Legea 141/2025, intrată în vigoare de la 1 august 2025, indemnizațiile acordate părinților în concediul de creștere a copilului, adoptării, indemnizației de șomaj, ajutorului minim de incluziune și altor indemnizații similare vor fi supuse reținerii automate a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cota de 10% din indemnizația brută.

Până la această dată, beneficiarii acestor indemnizații erau scutiți de plata CASS. De acum încolo, organizația plătitoare va reține, în mod automat, această contribuție din sumă.

Guvernul, prin vocea premierului Ilie Bolojan, susține că măsura este justificată și „suma este infimă, raportat la costul serviciilor medicale de care beneficiază mamele”.

În realitate însă, serviciile medicale gratuite sunt parțiale, multe fiind plătite din buzunarul părinților, iar spitalele publice sunt considerate inaccesibile din cauza aglomerației și a calității scăzute, susțin părinții.

Indemnizațiile și ajutoarele sociale nu se vor majora nici anul viitor

În fiecare an, la data de 1 martie, indemnizațiile sociale care se calculează raportat la Indicatorul Social de Referință (ISR) sunt indexate cu rata anuală a inflației.

Prin ordonanța trenuleț adoptată la finalul anului trecut Guvernul a decis ca aceste indemnizații să nu mai fie indexate cu rata inflației în 2025, astfel încât valoarea ISR rămâne stabilită tot la 660 de lei ca anul trecut.

În plus, primul pachet de măsuri de austeritate, intrat în vigoare la data de 1 august 2025, prevede că aceste indemnizații vor fi înghețate și în 2026.

Printre ajutoarele financiare care se calculează în baza ISR se numără indemnizația de șomaj, prestațiile pentru persoanele cu handicap, indemnizația pentru creșterea copilului, dar și alte forme de sprijin social.

Astfel, valoarea indemnizațiilor și ajutoarelor sociale vor avea și în 2026 următoarele valori:

indemnizația de șomaj, conform Legii 76/2002, se calculează pe baza valorii ISR, iar suma variază în funcție de stagiul de cotizare: valoarea ISR în vigoare la data stabilirii valorii indemnizației (660 de lei), pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an. În plus, se adaugă o sumă suplimentară, calculată pe baza mediei salariului brut lunar din ultimele 12 luni de cotizare. Aceasta poate crește cu procente diferite în funcție de vechimea în muncă: 3% pentru 3 ani de cotizare, 5% pentru cinci ani, 7% pentru 10 ani și 10% pentru 20 de ani de cotizare;

prima de inserție va rămâne 1.980 de lei, iar subvenția pentru persoane marginalizate se va menține la 2.640 de lei;

indemnizația pentru persoanele cu dizabilități va rămâne la 462 de lei pentru un handicap grav (70% din ISR) și 350 de lei pentru un handicap accentuat (53% din ISR);