Maşina de făcut bani cu teste COVID-19 neconcludente. Clauze abuzive şi ameninţări pentru eventualii clienţi nemulţumiţi
0Nevoia de a dovedi că nu eşti bolnav de COVID-19 este exploatată din plin, unde altundeva decât în zona Mall Băneasa, de o adevărată „maşinărie” de făcut bani care dă şi multe rateuri. Iniţiatorii profită de clienţii sub presiune, pe care-i pun să semneze un Acord înţesat de clauze abuzive prin care renunţă la dreptul la exprimare sau la cel de a cere dreptatea în Justiţie.
Aproximativ 24.000 de oameni sunt testaţi zilnic pentru COVID-19. Dintre aceştia, peste 13.000 sunt testaţi în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical, iar aproximativ 10.000, la cerere. Oamenii vor să se testeze ca să poată pleca în vacanţă - pentru intrarea în unele ţări fiind obligaţi să dovedească faptul că nu sunt bolnavi - sau pur şi simplu pentru liniştea lor. Astfel că, în acest moment, laboratoarele sunt supraaglomerate, iar clinicile private şi spitalele de stat abia mai fac faţă cererilor, în cele mai multe locuri lista de rezervări fiind închisă pentru lunile august şi septembrie.
Şi de parcă nu era de ajuns, acum, în cea mai complicată perioadă a pandemiei pentru România, au apărut şi multe controverse legate de acurateţea testelor COVID, care au oferit pacienţilor rezultate eronate sau incerte. Astfel că oamenii sănătoşi riscă să se infecteze în spitale, după ce sunt internaţi pe baza unor rezultate eronate, sau pe stradă, după ce virusul este răspândit de către o persoană diagnosticată ca fiind sănătoasă. Şi mai este acea categorie de români care primeşte rezultatul testului mult prea târziu sau neconcludent. Multe astfel de probleme le-au întâmpinat cei care au ales să-şi facă testul COVID la celebrul centru de recoltare drive-in deschis în parcarea Mall Băneasa din Bucureşti. Reprezentanţii clinicii care fac recoltări de probe pentru COVID-19 promit că testele se fac în aceeaşi zi, fără programare, iar rezultatele vin în maximum 48 de ore. Aşa încât persoanele care au nevoie de un test COVID urgent şi-au pus mari speranţe în acest centru.
Preţul unui test a variat de-a lungul vremii de la 390 de lei la 520 de lei, pentru ca acum să fie 450 de lei. Nu este nicăieri mai scump în Bucureşti. Cu toate acestea, zilnic aici sunt cozi şi de sute de maşini. Şi la fel de multe plângeri. „Am primit rezultatul după două săptămâni”/„Rezultatul meu este INCERT - iar asta ştiam şi înainte să merg să mă testez. Dau foarte multe rezultate incerte pentru a fi repetate contra cost”/„Nu am primit rezultatul testului nici până astăzi, deşi l-am făcut acum multe săptămâni”. Acestea sunt doar câteva dintre reclamaţiile zilnice aduse clinicii care face teste în parcare.
Recoltare haotică
O cititoare a povestit pentru „Adevărul” că în ultima perioadă a fost nevoită să călătorească, şi pentru că locuieşte cu părinţii, la revenirea acasă, a decis să-şi facă testul COVID. Pentru că nu a mai găsit niciun loc la spitalele private sau de stat, a mers să se testeze la „drive-in”. „M-a testat o doamnă care, după ce mi-a recoltat probele, mi-a spus că a făcut-o cu beţişoarele greşite şi trebuie să-mi recolteze alte probe. A doua zi am primit rezultatul. Nici pozitiv, nici negativ. «Incert» scrie pe buletin. Imediat am pus mâna pe telefon şi i-am sunat pe cei de la OK Medical. De nenumărate ori. Voiam să mă lămurească cineva, să-mi explice ce înseamnă acest rezultat. Dacă trebuie să mă îngrijorez sau nu. Nu a răspuns nimeni. Până la urmă, le-am scris pe chatul de pe pagina de web unde se promovează. Acolo, cineva mi-a răspuns că nu sunt operatori disponibili care să vorbească cu mine, dar că voi fi sunată când se eliberează cineva. Nu s-a întâmplat acest lucru nici până astăzi. Drept urmare, am luat iarăşi toate clinicile la rând şi, din fericire, am găsit un loc la un spital privat unde am putut să-mi fac din nou testul. Aşa am ajuns să plătesc pe testul COVID 870 de lei - 520 de lei la drive-in, şi 350 la spital. Şi nu pentru că vreau să plec să «o ard pe o barcă în Grecia», cum plastic s-a exprimat un reprezentant al OK Medical la TV referindu-se la cei care se testează la ei, ci pentru a fi sigură că nu îmi pun familia şi prietenii în pericol”, povesteşte cititoarea.
Ce spun medicii
Contactaţi de „Adevarul”, medicii au explicat ce ar trebui să facă pacienţii care primesc un rezultat „incert”. „În caz de rezultat incert, este necesară refacerea probei cu o nouă prelevare. În general, rezultatul poate fi incert dacă probele nu sunt prelevate, transportate sau manipulate corect. Pe un pacient nu-l ajută în niciun fel un astfel de rezultat. Dacă se întâmplă aşa, trebuie să se întâmple cât mai rar cu putinţă”, atrage atenţia medicul Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Balş”. De aceeaşi părere este şi prof. dr. Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale, Catedra de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş“: „În caz de rezultat incert, este necesară refacerea probei cu o nouă prelevare. În general, rezultatul poate fi „incert” dacă probele nu sunt prelevate, transportate sau manipulate ca la carte”, arată şi acesta.
Pe de altă parte, pentru a putea preveni astfel de situaţii, reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila, susţine că toate clinicile şi laboratoarele ar trebui supuse unui control extern de calitate. „Ca să avem un control asupra acestei situaţii, laboratoarele şi clinicile ar trebui supuse unui control extern de calitate. Ce se întâmplă la Băneasa pare mai degrabă o chestiune comercială”, a declarat Alexandru Rafila.
Pumnul în gură încă dinainte de recoltare
Semne de întrebare despre buna-credinţă şi profesionalismul celor care recoltează probe pentru testul COVID la mall-ul din nordul Bucureştiului ridică şi „Declaraţia de consimţământ” pe care oamenii sunt obligaţi să o semneze înainte de testare. Aceştia sunt ameninţaţi că li se vor cere despăgubiri dacă vor întreprinde acţiuni judiciare împotriva clinicii în cazul în care se vor simţi neîndreptăţiţi de reprezentanţii acesteia. Practic, cei care se testează aici sunt siliţi să semneze o declaraţie prin care se obligă să nu întreprindă „nicio acţiune judiciară/legală pentru a pretinde orice fel de despăgubiri, iar în situaţia în care voi întreprinde astfel de demersuri, OK Medical va avea dreptul de a solicita despăgubiri ca urmare a acţiunilor mele (...) nu voi întreprinde în mod direct sau indirect acţiuni sau inacţiuni care să lezeze în orice fel imaginea sau drepturile OK Medical SRL de genul informaţiilor conţinute în comunicatele de presă, pe orice fel de suport social (de exemplu Facebook, Instagram, Telegram, WhatsApp sau similare), postări pe blog, pe panouri de mesaje, în fişiere text sau comentarii, iar în situaţia în care voi întreprinde astfel de demersuri, OK Medical va avea dreptul de a solicita despăgubiri ca urmare a acţiunilor mele”, se arată în „acord”.
Ce spun experţii în Drept
Avocaţii susţin însă că limitarea accesului la justiţie şi la liberă exprimare înseamnă încălcarea unui drept fundamental. Cu privire la postările pe Facebook, avocaţii arată că este vorba de exercitarea dreptului la liberă exprimare. „Este o clauză care, în opinia mea, nu are legătură cu regulamentul GDPR. Documentul se intitulează «Declaraţie de consimţământ pentru prelucrarea datelor cu caracter personal», însă textul pare a fi neclar. Asta deoarece, în aparenţă, partea aceasta document în care pacientul declară că nu va apela la justiţie este o simplă declaraţie, care poate fi retrasă, mai ales că dreptul de acces la justiţie este un drept fundamental şi universal. Clauzele referitoare la limitarea accesului la justiţie şi la interzicerea aşa-zisei denigrări nu au, de principiu, ce să caute în declaraţia de consimţământ”, a declarat avocatul Daniel Adrian Briscan.
Dar ce se întâmplă dacă un pacient îşi scrie opiniile pe Facebook, l-am întrebat pe avocat. „În această situaţie cred că este o situaţie de abuz, pentru că nimeni nu poate interzice dreptul de a avea o opinie şi de a îşi exprima liber această opinie”, a răspuns avocatul. Cu privire la legalitatea documentului în ansamblu, avocatul Cristian Ene spune că în acest caz este vorba de obligarea pacienţilor să se supună unor condiţii nereglementate. „În acest caz, se poate sesiza Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii pentru încălcarea drepturilor pacienţilor, prin impunerea unor condiţii nereglementate”, a declarat avocatul Cristian Ene, întrebat fiind cu privire la legalitatea documentului.