Liderii USL, primii cu pâra la Bruxelles

0
0
Crin Antonescu şi Victor Ponta, pe vremea când  erau în opoziţie şi pârau puterea la forurile europene
Crin Antonescu şi Victor Ponta, pe vremea când erau în opoziţie şi pârau puterea la forurile europene

Crin Antonescu şi Victor Ponta, cei care acum susţin că oamenii lui Traian Băsescu defăimează România în Europa, cereau cu doar câteva luni în urmă sancţionarea ţării noastre în Parlamentul European, inclusiv prin suspendarea dreptului de vot.

Confruntaţi cu o reacţie dură din partea oficialilor europeni şi a cancelariilor occidentale faţă de recentele evenimente din România, liderii actualei puteri încearcă să minimalizeze, prin declaraţiile lor, impasul diplomatic în care ne aflăm.

Atât premierul Victor Ponta, cât şi preşedintele interimar Crin Antonescu i-au acuzat pe reprezentanţii opoziţiei că şi-au denigrat ţara pe plan internaţional şi că au dezinformat autorităţile de la Bruxelles. Totodată, cei doi s-au arătat indignaţi de faptul că forurile UE au cerut imperativ Guvernului român să respecte anumite reguli democratice.

Aşa-numita „listă a lui Barroso" conţine mai multe puncte care i-ar fi fost înaintate primului ministru al României cu ocazia întrevederii de săptămâna trecută cu preşedintele Comisiei Europene. Printre acestea se numără, potrivit unor surse de la Bruxelles, respectarea independenţei Justiţiei şi a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi alte condiţii.

Antonescu neagă „lista lui Barroso"

Replicile de la Bucureşti nu au întârziat să apară. Ponta a precizat că nu este vorba de solicitări, ci doar de nelămuriri. „Multe dintre ele le-am şi rezolvat, am şi trimis astăzi un răspuns la cele 11 probleme ridicate de preşedintele Comisiei Europene", a declarat premierul. La rândul său, preşedintele interimar a dat un răspuns de la Cotroceni. „Se vorbeşte în ultimele ore de cele 10 - 11 porunci pe care preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, le-ar fi dat premierului. Nu există aşa ceva, nu avem un document în sensul acesta. Ar fi însemnat o depăşire de atribuţii inacceptabilă şi de neimaginat", a spus Antonescu.

Înaintea deplasării la Bruxelles, Ponta găsise vinovatul pentru reacţia europeană la criza din România. „În mod clar, de departe, cea mai iresponsabilă declaraţie politică este cea a unei persoane exaltate care cere să nu mai avem drept de vot în Consiliu. Deci, tot poporul român am muncit ca să fim membri ai UE şi o doamnă cere să fim scoşi din UE", a spus primul ministru, cu trimitere directă la europarlamentarul PDL Monica Macovei.

Ponta uită din ianuarie până-n iulie

Ce uită liderii USL să amintească este că ei au fost primii care au pârât România la Bruxelles, chiar la începutul acestui an. Pe 31 ianuarie 2012, Victor Ponta şi Crin Antonescu participau, împreună cu Daniel Constantin, la o reuniune organizată în capitala UE de grupurile social-democrat şi liberal din Parlamentul European. Tema dezbaterii era „Democraţia românească - Abuzul politic şi reacţia cetăţenilor".

Cu această ocazie, reprezentanţii USL cereau oficialilor europeni să ia măsuri împotriva regimului Băsescu-Boc. „Dacă derapajele democratice vor continua, este clar că în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European se poate invoca articolul 7 din Tratat, care înseamnă sancţiuni instituţionale la adresa României", declara, la vremea respectivă, europarlamentarul PSD Rovana Plumb.

Sancţiunile din Tratatul UE

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene descrie procedura prin care, unui stat membru i se pot suspenda anumite drepturi în cazul existenţei unui risc clar de încălcare gravă a valorilor articolului 2. Acesta prevede că "Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului". Propunerea de sancţionare poate fi decisă de Consiliul European la propunerea unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene, cu aprobarea Parlamentului European.

Ambasadorul Franţei acuză incertitudinea din România

Şi ambasadorul Franţei la Bucureşti, Phillipe Gustin, a ţinut să le transmită public preşedintelui interimar Crin Antonescu şi premierului Victor Ponta, cu ocazia recepţiei oferite de Ambasada Franţei de Ziua Naţională,  că incertitudinea este duşmanul investitorilor francezi care vor să-şi dezvolte afaceri în România.

„Domnule preşedinte, domnule prim-ministru, mie îmi revine sarcina de a ajuta la dezvoltarea acestor relaţii economice. Nu trece o zi fără să mă întâlnesc aici, la Bucureşti, cu antreprenori. Investitorii francezi vor să îşi dezvolte aici afaceri, dar au nevoie să primească asigurări din partea dumneavoastră. Domnule preşedinte, domnule prim-ministru, incertitudinea este duşmanul investitorilor", s-a adresat ambasadorul francez la Bucureşti celor doi invitaţi. Viorica Marin

Ministerul german de Externe  îl contrazice pe Andrei Marga

Ministrul de stat din Ministerul german de Externe, Michael Link, care s-a aflat la sfârşitul săptămânii trecute la Bucureşti, a transmis într-un comunicat că sunt necesare o comunicare şi o coordonare mai bune cu instituţiile UE, în special legat de organizarea referendumului. Potrivit oficialului german, Berlinul aşteaptă publicarea rapidă şi integrală a deciziilor Curţii Constituţionale şi o evaluare detaliată a situaţiei de către Comisia Europeană.

Comunicatul a venit după cel al MAE român, dat după întâlnirea dintre Link şi şeful diplomaţiei române, Andrei Marga, şi care nu conţinea niciun rând despre aceste cereri ale Germaniei. Într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, Michael Link a precizat că ambasadorul României la Berlin, Lazăr Comănescu, a fost convocat joi la Cancelaria Guvernului Federal.

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite