Liber pentru Europa

Ieri, la Bruxelles, Uniunea Europeana a hotarat, in unanimitate, suspendarea vizelor pentru romani incepand cu 1 ianuarie 2002 n Romanii vor trebui sa aiba 100 de euro pentru fiecare zi de sejur in Occident

De la 1 ianuarie 2002, romanii vor circula fara vize in spatiul Schengen, cu conditia ca la iesirea din tara sa aiba asupra lor cate 100 de euro pentru fiecare zi de sejur, asigurarea medicala, bilet de calatorie dus-intors sau carte verde. Consiliul Ministrilor de Justitie si Afaceri Interne (JAI) ai Uniunii Europene a hotarat vineri, la Bruxelles, sa elimine obligativitatea vizelor pentru romani, suprimand astfel regimul de vize pentru cetatenii singurei tari candidate la aderarea la UE care nu puteau calatori liber pe teritoriul Uniunii. Desi pentru adoptarea unei decizii in Consiliul JAI era nevoie doar de o majoritate calificata, adica de voturile a doua treimi din numarul ministrilor europeni, hotararea de eliminare a regimului de vize pentru Romania a fost luata in unanimitate. Decizia de eliminare a vizelor Schengen pentru romani a fost avizata favorabil si de reprezentantii Norvegiei si ai Islandei, state care fac parte din spatiul Schengen fara a fi membre ale UE. Hotararea Consiliului JAI urmeaza sa fie consfintita de Consiliul European de la Laeken, care se va reuni la 14-15 decembrie si va intra efectiv in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial al UE. In termenii hotararii JAI, situatia din Romania ca si din celelalte tari candidate va fi evaluata periodic de Consiliul de Ministri ai UE in termenii tratatelor Uniunii Europene. Conform art. 64, paragraful 2, titlul 4 din Tratatul UE, in cazul in care o tara UE este confruntata cu o situatie de urgenta (flux de imigranti dintr-o terta tara), Consiliul de Ministri poate decide, cu majoritate calificata, pe baza unei propuneri a Comisiei, sa adopte masuri pentru o perioada de cel mult sase luni in beneficiul tarii UE in cauza, dupa prezentarea de dovezi clare impotriva tarii acuzate. Potrivit explicatiilor acordate de un oficial al Consiliului UE, ministrii JAI au incercat sa atinga unanimitatea pentru ca, in situatia in care un stat membru se opune inlaturarii unei terte tari de pe "lista neagra a vizelor", inseamna ca sunt in joc chestiuni ce tin de securitatea nationala. Cu o zi inaintea adoptarii deciziei in favoarea Romaniei, singurul stat care mai avea rezerve fata de eliminarea vizelor era Austria. Potrivit afirmatiilor ministrului roman de Interne, Ioan Rus, care a participat si el la reuniunea Consiliului JAI, delegatia de la Viena nu se pronuntase clar in favoarea Romaniei, propunand instituirea unui sistem de monitorizare a evolutiei numarului de emigranti ilegali venind din tara noastra. Dupa cum se pare, argumentele austriece au fost suprimate de pozitiile celorlalte state si in special de ministrul de intene al Germaniei, Otto Schilly. De asemenea, un rol important a avut ministrul de Interne al Belgiei, Antoine Duquesne - a carui tara detine presedintia UE. Hotararea suprimarii regimului de vize vine dupa un an in care Romania a fost atent monitorizata de Bruxelles. Primul pas a fost facut la 1 decembrie anul trecut, cand ministrii Consiliului JAI au hotarat scoaterea Romaniei de pe lista celor 105 state care aveau nevoie de vize pentru a intra in spatiul Schengen. Cu toate acestea, hotararea de anul trecut era numai una formala, in dreptul Romaniei figurand un asterisc la care se preciza ca romanii nu vor putea sa calatoreasca liber prin Europa decat atunci cand ministrii JAI vor hotari separat acest lucru. Pentru eliminarea acestui asterisc, administratia de la Bucuresti trebuia sa indeplineasca conditiile referitoare la securizarea frontierelor si a documentelor de calatorie si, mai ales, sa adopte masurile necesare pentru ca, o data cu ridicarea regimului de vize, sa se evite o crestere a numarului de imigranti ilegali intrati in spatiul UE din sau prin Romania. Pe langa aceste masuri, decizia in favoarea Romaniei era conditionata tacit si de incheierea unor acorduri de readmisie a imigrantilor ilegali si apatrizilor romani cu tarile Uniunii. Pana vineri, Bucurestiul semnase astfel de acorduri cu toate tarile membre ale UE, mai putin cu Portugalia si Marea Britanie, acestea urmand a fi finalizate in perioada urmatoare. "De la 1 ianuarie 2002, fiecare roman va putea circula liber in spatiul european si va putea vedea valorile pe care europenii le promoveaza, printre care respectul de sine si respectul pentru munca. Acesta va fi un pas inainte, care ne va ajuta mult la integrarea europeana", a afirmat ministrul Ioan Rus, dupa incheierea sedintei Consiliului JAI. De acum incolo, Romania va avea in continuare "obligatii si va trebui sa aiba grija de respectarea conditiilor pe care ne-am obligat sa le indeplinim", a adaugat el. La randul sau, de la Bucuresti, premierul Adrian Nastase a salutat decizia JAI si a multumit pentru sprijinul acordat Romaniei de autoritatile comunitare, de statele UE, in special de Franta si Germania, precum si de comisarii europeni Gunter Verheugen si Antoine Vitorino, dar si de raportorul UE pentru Romania, baroana Emma Nicholson. Aflat si el la Bruxelles, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, a apreciat decizia JAI drept "un gest de reparatie morala si politica", adaugand ca acesta "este primul rezultat tangibil pentru cetatenii romani in privinta relatiei cu UE". Imediat dupa anuntarea deciziei de la Bruxelles, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Schilly a precizat ca aceasta reprezinta o recunoastere a eforturilor "semnificative, coerente si sistematice" ale Romaniei de a-si indeplini promisiunile. "Decizia de eliminare a vizelor pentru romani este foarte importanta pentru procesul de extindere a UE si pregatirea Romaniei pentru aderare", a spus la randul sau, Xavier van Migem, ambasadorul la Bucuresti al Belgiei, tara care detine presedintia UE. Pentru indeplinirea conditiilor cerute de JAI, UE a acordat Politiei de Frontiera, prin programul PHARE, un ajutor de 25 de milioane de euro.