ING Fond de Pensii vizează instrumente denominate în lei

Bram Boon, preşedintele consiliului de administraţie al companiei, apreciază că va trece mult timp până când fondurile de pensii vor avea active investite în acţiuni. ING Fond de Pensii a

Bram Boon, preşedintele consiliului de administraţie al companiei, apreciază că va trece mult timp până când fondurile de pensii vor avea active investite în acţiuni.

ING Fond de Pensii a strâns cel mai mare număr de adeziuni pe piaţa pensiilor obligatorii, ajungând la aproximativ 920.000 de participanţi, foarte aproape de atingerea targhetului propus. Contribuţiile vor fi investite în mare majoritate în instrumente denominate în lei, cel puţin în următorii doi ani.

Fondurile de pensii administrate de ING Fond de Pensii, fie pe pilonul II, fie pe pilonul III, au atras un număr foarte mare de participanţi, estimările companiei vizând circa 1 - 1,2 miliarde de euro active în cinci ani.
Ca alocare strategică, investiţiile vor fi pe termen lung, în concordanţă cu durata mare a investiţiilor contribuabililor.

Managerul de portofoliu al ING se va orienta către instrumente cu venit fix pe termen scurt şi obligaţiuni flotante în condiţiile în care previzionează creşterea ratelor dobânzii. "În practică, o foarte mare importanţă o vor avea emisiunile de titluri de stat pe piaţa primară: în final, investiţiile în lei depind de oferta de titluri de stat pe piaţă.

Din acest punct de vedere, sperăm că Ministerul de Finanţe va avea un calendar constant de emisiune pe toate punctele-cheie ale curbei dobânzilor. În aceste condiţii, nu credem că vom investi în afara României înainte de 2010", spune Bram Boon, preşedintele Consiliului de Administraţie al ING Fond de Pensii.

Randamentele titlurilor de stat au ajuns şi la 7,3%

Deşi randamentele din alte ţări sunt irelevante şi ar crea aşteptări greşite, managerul ING dă ca exemplu ultimele randamente la titlurile de stat pe 10 ani: 4,5% în Cehia, 5,8% în Polonia şi 7,3% în ţara noastră.s Referitor la riscul valutar, Boon crede că, datorită garanţiei relative la performanţa celorlalte fonduri din piaţă, administratorii îşi vor asuma un risc valutar semnificativ. Cea mai mare parte a investiţiilor (conform limitelor din lege şi majoritatea prospectelor) va fi în titluri de stat.

"Diversificarea va fi atât între clase de active (titluri de stat, obligaţiuni corporative şi acţiuni), cât şi în interiorul acestora. Structura va fi balansată cu marea majoritate a investiţiilor (conform limitelor din lege) în titluri de stat. Alocarea către acţiuni diferă între fonduri", mai spune Boon. El mai adaugă că fondurile vor investi în majoritate covârşitoare în instrumente denominate în euro; acest fapt înseamnă, printre altele, că lichiditatea pe titlurile de stat şi obligaţiunile corporative va fi foarte bună, deoarece administratorii vor putea investi în UE fără risc valutar.

Trecerea la euro nu a creat probleme fondurilor europene

Când România va trece la moneda europeană, acumulările contribuabililor vor fi transformate în euro, exact ca în cazul denominării. Toate activele fondurilor îşi vor schimba denominarea din lei în euro. Suma lor împărţită la numărul de unităţi va însemna noul preţ pe unitate în euro. Acest lucru este echivalent cu convertirea în euro a preţului unităţilor în lei.

Din punct de vedere tehnic, în ţările europene trecerea la moneda comună nu a provocat mari schimbări. Activele s-au convertit în euro. De exemplu, portofoliile de asigurări de viaţă din Grecia au beneficiat foarte mult de trecerea la euro deoarece au apărut mai multe oportunităţi fără risc valutar.

Criteriile în alegerea acţiunilor corporatiste sunt, în opinia lui Boon, moneda, riscul de credit şi diferenţialul de dobândă faţă de titlurile de stat. "Riscul de credit este evaluat atât prin prisma rapoartelor agenţiilor de rating (Standard & Poor's, Moody's şi Fitch), cât şi de către departamentul nostru de analiză a riscului de credit din Haga", explică preşedintele ING.

Decizia de investiţii - în funcţie de dobândă

Ratingul unei acţiuni în sine nu este un criteriu singular, decizia de investiţii este în conjuncţie cu diferenţialul de dobândă, arată oficialul companiei. "Un emitent AAA poate fi neatractiv dacă emite cu 2% mai jos faţă de Ministerul de Finanţe, în schimb poate fi atractiv dacă emite mai sus. Pe de altă parte, un emitent BBB trebuie să ofere dobândă substanţial mai mare ca să fie interesant", declară Bram Boon.

Referitor la intrarea pe Bursă, acesta apreciază că fondurile de pensii obligatorii vor testa piaţa de capital încă de la început. "În schimb, va trece mult timp până când fondurile de pensii vor avea active semnificative investite în acţiuni", mai spune Boon.

Elemente esenţiale în schimbarea fondului de pensii

În opinia preşedintelui ING, fondurile au profiluri de risc diferite, garanţii diferite şi politică de investiţii diferită. Caracteristicile fiecăror fonduri sunt explicate detaliat în prospectele acestora. O diferenţă care nu reiese din prospect este faptul că fondurile de pensii obligatorii vor avea repede active mult mai mari decât cele facultative, astfel încât îşi vor putea diversifica investiţiile mai mult şi mai repede. "Pe de altă parte, credem că fondurile obligatorii vor avea în medie o expunere (procentuală) mai mică în acţiuni decât cele facultative", consideră Boon.

Rezultate ING pensii

Pilonul II: 920.000 de adeziuni
Pilonul III: ING Clasic (grad de risc mic): 6.173 de participanţi, 1.230.960 de lei active
ING Optim (grad de risc mediu): 2.863 de participanţi; 481.949 de lei active