Industria farma: „Taxa clawback descurajează investiţiile”

Reprezentanţii industriei farmaceutice susţin că taxa clawback pe care sunt obligate să o achite la bugetul de stat descurajează investiţiile în România.

„Lipsa de predictibilitate a mecanismului clawback, corelată cu nivelul nesustenabil din punct de vedere economic pentru industria farmaceutică din România, impune o revizuire a acestui sistem. Trebuie evitat orice risc de restricţionare a accesului pacienţilor români la tratamente moderne prin retragerea de pe piaţă a unor medicamente sau diminuarea lansării de produse noi”, a declarat Anda Todor, preşedinte al Grupului de Sănătate din Camera de Comerţ Americană în România (AmCham). 

Aceasta susţine că ţara noastră ar trebui să se alinieze la practica europeană din domeniu. „Să nu uităm că taxa clawback a fost impusă ca o măsură de control bugetar în perioadă de criză. În condiţiile în care România se află în plină creştere economică nu se mai justifică nevoia de a obliga producătorii de medicamente să-şi asume responsabilitatea tratării pacienţilor al căror tratament nu se încadrează în bugetul alocat de autorităţi pentru medicamente. Taxa clawback, în valoare de 19,86%, este cu patru puncte procentuale mai mare în acest trimestru comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Nu este echitabilă, nu este predictibilă, creează dezechilibre financiare care pot pune în pericol accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, multe dintre ele fără alternativă terapeutică în piaţă”, a declarat Călin Gălăşeanu, preşedintele Local American Working Group (LAWG).

Şi directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) spune că reglementările din sistemul de sănătate descurajează investiţiile. „Producătorii plătesc aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, suprataxare care se calculează în funcţie de bugetul medicamentelor rămas la nivelul anului 2011. Mai mult, taxa clawback se calculează la preţul medicamentelor la raft care include şi adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, o povară suplimentară pentru producătorii de medicamente. Metodologia de calcul al preţurilor impune un preţ minim european care va scădea cu 35% pentru medicamentele ieşite de sub patent şi care va creşte riscul dispariţiei medicamentelor de pe piaţă”, a explicat Dan Zaharescu, potrivit unui comunicat de presă.