Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei: „70% din banii de la FMI se duc în băncile străine”

0
0

Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că o parte importantă din împrumutul de la FMI a fost dat băncilor prin reducerea rezervelor minime obligatorii de către Banca Naţională a României

Apocaliptic sau realist? Aceasta a fost întrebarea multora în ceea ce îl priveşte pe Ilie Şerbănescu, analist economic şi fost ministru al Reformei în guvernarea Ciorbea. Cert este că multe dintre previziunile sale, făcute „La masa Adevărului" în urmă cu doi ani, s-au adeverit. Spectrul prăbuşirii economice a României, după boom-ul din perioada 2004-2008, capată astăzi contur.

Adversar declarat al creditării „doar cu buletinul" într-o ţară care nu produce mai nimic, Ilie Şerbănescu spune că în prezent decontăm greşelile făcute vreme de 20 de ani. El crede că autorităţile române nu mai au putere decizonală deoarece statul este slab şi că aceasta a fost preluată de către capitalului străin din ţara noastră. De altfel, Ilie Şerbănescu susţine că 70% din împrumutul de la FMI a ajuns la băncile străine prezente în România, în urma unui acord fără precedent cu Fondul.

CARTE DE VIZITĂ

• Ilie Şerbănescu s-a născut la 20 iulie 1942, la Bucureşti.
• A absolvit Academia de Studii Economice, Bucureşti.
• Este doctor în economie din 1976.
• Este autor al unor lucrări printre care „Reforma economică în România: jumătăţile de măsură dublează costurile sociale" (1994) şi „România sub tirania cifrelor mici" (2002, Columbia University).
• A fost ministru al Reformei în Cabinetul Ciorbea.

VIDEO Ilie Şerbănescu: Economia bazată pe consum nu poate duce niciodată la dezvoltare

Ilie Şerbănescu: Criza în România abia acum începe. Singura soluţie este capitalul străin

Mircea Coşea, la videochatul adevarul.ro: Reducerea TVA nu va duce la scăderea prețurilor

„Aderarea la zona euro? Poate în 2018"

„Adevărul": Cât timp vor acoperi găurile din bugetul de stat banii strânşi din majorarea TVA şi din scăderea salariilor bugetarilor?

Ilie Şerbănescu: Oricum, numai atât timp cât vor fi colectaţi. Trebuie să înţelegem că reducerea salariilor va trebui să fie permanentă. Asta pentru a avea efectul urmărit. În ceea ce priveşte creşterea TVA, aceasta răspândeşte efectul asupra întregii populaţii, nu numai asupra firmelor. Într-un sistem normal, firmele ar trebui să fie neutre pentru că acestea pasează TVA-ul asupra consumatorului.

Dar prin reducerea consumului nu suferă şi firmele?

Într-adevăr, este un feeback care va fi resimţit. Nu ştiu însă dacă va fi mai mare decât cel care l-ar fi produs reducerea pensiilor, în locul căreia a fost mărită TVA. Eu zic că se grăbesc cei care au părerea că pot evalua exact ceea ce se va întâmpla.

Până la sfârşitul lui 2010, va reveni TVA la 19% şi pensiile vor fi impozitate cu 16%?

Este posibil să se revină la cota de 19% doar dacă se va face acea impozitare a pensiilor. Dar este incorect să spunem că se vor impozita pensiile pentru că această impozitare există.

Preşedintele spune că nu există...

Cum să nu existe? Îi pot arăta talonul meu de pensie. Se impozitează tot ceea ce depăşeşte 1.000 de lei - pe de o parte cu 16%, iar pe de altă parte cu cei 5,5% cât este contribuţia pentru Sănătate a oricărei persoane care obţine un venit în România. Domnul preşedinte se referă la impozitarea pensiilor sub 1.000 de lei. Dacă se introduce impozitarea generalizată şi nu doar pentru cei care au pensii peste 1.000 de lei, atunci vom deplasa întreaga povară a echilibrării pe pensiile mici. Aceste persoane o vor resimţi din greu - şi nu este vorba doar despre 16%, ci despre 21,5%. Dacă se va lua această măsură se va putea renunţa la creşterea TVA.

Care vor fi consecinţele sociale?

Nu prea te poţi juca „uite impozitul, nu e impozitul". Tot ce va creşte ca preţ în urma majorării TVA nu se va întoarce odată cu revenirea la 19%. Eu nu cred în rate diferite de TVA pentru că întotdeauna nu faci altceva decât să bagi bani în buzunarele intermediarilor. Aşa nu îl protejezi pe consumator.

BNR nu ştia asta când a comunicat că este obligatorie revenirea la o cotă a TVA de 19%?

De fapt, cred că BNR speră să se facă ceva cu sistemul de pensii. Să fie foarte clar: creşterea TVA nu rezolvă cu nimic deficitul din sistemul de pensii. Acesta va supravieţui tot prin reducerea pensiilor. În al doilea rând, BNR nu vrea ca inflaţia să revină. Domnul Mugur Isărescu a declarat că inflaţia produsă de creşterea TVA este corectivă. Deci Banca Naţională nu poate să intervină pentru că ar anula corecţia.

Asta înseamnă că Mugur Isărescu, împreună cu FMI, accede la ideea că trebuie rezolvate unele probleme de tensiune din economia românească prin inflaţie. Să fie foarte clar: până acum, domnul Mugur Isărescu a ţinut şi inflaţia, şi cursul, dar neavând unde să se verse tensiunile din economie, acestea au generat căderea economiei. Dacă laşi puţin de la curs şi puţin de la inflaţie poţi crea o supapă. Asta înseamnă, desigur, abandonarea aderării, la termen, la zona euro.

Aderarea la zona euro în 2014 mai este posibilă?

Poate în 2018...

Tot ce va creşte ca preţ în urma majorării TVA nu se va întoarce odată cu revenirea la 19%.

„70% din banii de la FMI se duc în băncile străine"

S-a avansat ideea rescadenţării împrumutului de la FMI pe motiv că dacă ei vor refuza acest lucru se vor face de râs. Vi se pare viabilă varianta rescadenţării împrumutului de la FMI?

Totul e posibil... În fond, pentru ce s-a angajat acest împrumut sau pentru ce a fost împinsă România să ia acest împrumut? 70% din banii de la FMI au fost pentru băncile străine. BNR şi-a redus rezervele minime obligatorii, iar băncile şi-au luat obligaţia de a nu scoate banii „afară", potrivit acordului încheiat la Viena cu FMI. De plătit, plăteşte statul român - prin Ministerul Finanţelor, ce s-a dus la minister şi prin Banca Naţională, ce s-a dus la bancă.

Deci băncile străine prezente în România sunt principalele beneficiare ale banilor de la FMI?

Da. O parte din sumele de la FMI care s-au dus la Banca Naţională au fost date băncilor prin reducerea rezervelor minime obligatorii. E adevărat, acele rezerve erau ale băncilor, numai că nu era neapărat acum momentul, când suntem în criză, să fie înapoiate. Obligaţia de a le da înapoi băncilor, până la o cotă de doar 2%, era la momentul intrării în zona euro. Nu era cazul, în plină criză, să se fi făcut aşa ceva.

De ce s-a făcut asta, în opinia dumneavoastră?

Pentru că băncile străine prezente în România au rămas fără finanţare de la „mamele" lor şi au cerut, ca şi băncile din alte ţări, bani de la stat. La noi n-a avut cine să le dea pentru că statul nu avea bani. Atunci, în cadrul unui acord fără precedent, banii au fost luaţi de la FMI şi daţi, în parte, băncilor. Adică li s-a adus la dispoziţie finanţarea pe care nu o mai aveau de la „mamele" lor. Costul acestei finanţări, respectiv dobânzile, îl plăteşte statul român, adică noi.

În caz contrar, credeţi că s-ar fi prăbuşit sistemul bancar de la noi?

În caz contrar, băncile străine prezente la noi au ameninţat că îşi reduc expunerea pe România. Adică au ameninţat că pleacă din România.

Înaintea semnării Acordului cu FMI nu se ştia acest lucru?

Ba se ştia! Şi vă întreb acum, ce rost mai avea acordul cu băncile? Dacă băncile nu primeau nimic, de ce să-şi asume nereducerea expunerilor pe România? Asta s-a ştiut de la început, numai că România era într-o stare foarte rea şi dacă, după părerea mea, unui stat care are un buget de 40 de miliarde de euro i se pune pe cap să împrumute 20 de miliarde de euro, din care 70% nu sunt pentru stat ci pentru altcineva, nu poate să iasă decât prost. Eu nu mă mir că a ieşit aşa de prost.

Am negociat în genunchi, din punctul dumneavoastră de vedere...

De fapt, nici nu ştiu dacă asta este o negociere... Eu cunosc Fondul de 40 de ani, de când România a intrat în FMI - anul 1972. De atunci eu n-am auzit de un asemenea gen de acord. Eu n-am auzit... În general, acordul tip era următorul: un stat „scăpa caii", făcând deficite mari şi când ajungea la restrişte se ducea la FMI care, contra unui împrumut, îi cerea să-şi pună ordine în ogradă. Noi am făcut ordine într-un lucru de care nu eram noi vinovaţi. Eu nu spun că statul român nu avea nişte probleme, dar la momentul respectiv...

Vreau să vă spun că, de-a lungul timpului, FMI a ajutat ţări pentru un singur motiv: să evite intrarea în încetare de plăţi externe. Deci nu interne, pentru că asta nu e treaba lui. La momentul la care s-a făcut acest acord, statul român practic nu avea datorie publică externă - nu ştiu dacă era opt miliarde. Iar 80% din datoria externă a ţării era a firmelor străine din România. Firmele cu capital românesc nu aveau datorie externă pentru că nu le împrumutase nimeni din lume, iar populaţia cu atât mai puţin.

Deci FMI nu a intervenit niciodată pentru ca un stat să-şi plătească datoria internă...

Nu! Pentru că nu-i interesa această chestiune. Repet: eu n-am auzit de un asemenea acord.

În cadrul unui acord fără precedent, banii au fost luaţi de la FMI şi daţi, în parte, băncilor. Adică li s-a adus la dispoziţie finanţarea pe care nu o mai aveau de la „mamele" lor. Costul acestei finanţări îl plăteşte statul român, respectiv dobânzile.

image

„Decizia nu mai e la autorităţile române"

Se afirmă că investitorii străini nu vin într-o ţară în care „FMI a poluat locul". Sunteţi de acord?

Cred că asta a fost valabilă înainte de criză. Atunci exista ideea că Fondul nici nu trebuie să mai existe. Vreau să vă amintesc că, până în 2007, oamenii de acolo mai mult îşi făceau bagajele şi încercau să-şi găsească o ieşire onorabilă. Criza a readus Fondul în prim-plan. Este clar că, cel puţin într-o primă fază, Fondul şi-a căutat „vărgăleţi", iar noi eram buni de minune pentru asta. Acum sunt mai mulţi „vărgăleţi" care stau la coadă pe la FMI, iar Fondul este mulţumit. Eu nu mai cred în această poveste cu „poluatul locului".

Ce este de făcut, din punct de vedere economic, la nivel decizional?

Îmi pare foarte rău şi o spun deschis: decizia nu-i la noi. Decizia este la capitalul străin care a preluat cârma în România.

Care capital străin?

Asta e o bună întrebare! Sunt mai multe capitaluri, unite doar de faptul că sunt străine faţă de cel din România. Sunt mai multe capitaluri aflate în concurenţă. Acestea au găsit o modalitate de a merge împreună la plăcinte, dar nu prea sunt gata să meargă acum la război.

Fiecare caută să-şi scoată ceea ce îl interesează. Părerea mea este că, în momentul de faţă, lucrurile se petrec în felul următor: nu putem să nu vedem că onor capitalul străin a preluat punctele nodale din economie - exploatarea resurselor, toate distribuţiile (de carburanţi, de gaze, de electricitate), metalurgia feroasă şi neferoasă, telefonia fixă şi mobilă, băncile, companiile de asigurări, industria auto.

Unii spun că e foarte bine că s-a întâmplat aşa şi că trebuie să privatizăm tot până când nu vom ajunge să nu mai putem vinde nimic...

Bun, dar atunci să nu mai pretindem de la statul român nimic.

Acesta este statul minimal...

Aşa este - statul de la care nu mai poţi pretinde nimic. Dar dacă tu vii în momentul de faţă şi îi ceri să-ţi dea pensii de unde nu sunt, să-ţi dea salarii de unde nu există bani şi să mai facă şi investiţii, te alegi cu nimic. Statul nu mai e în stare pentru că nu mai are pârghii.

Ne aflăm în situaţia de a alege între un stat minimal şi unul social?

Poate că este şi mai complicată treaba... Pentru că noi vrem, de fapt, să facem protecţie socială pe seama statului. Clasa politică face această protecţie socială de 20 de ani încoace fără să dea salarii mari. Toate ţările care fac protecţie socială o fac cu salarii mari. Nu ai salarii mari, nu ai de unde să dai protecţie socială. România are de ales între a face protecţie socială - şi atunci trebuie să dea salarii mari - şi a da salarii mici. Pentru această ultimă variantă se aduce ca argument faptul că trebuie să avem salarii mici pentru că nu vin investitori.

Cui foloseşte un stat slab, în contextul actual?

Nu ştiu cui... Nu ştiu dacă stat minimal înseamnă şi stat slab.

Dimpotrivă! Dar pe sistemul actual avem un stat slab.

Eu cred că statul nu mai are posibilităţi şi noi îi cerem ceea ce nu poate. Suntem într-o disfuncţie. Dacă decizia aparţine capitalului străin, în punctele strategice, ar trebui să-i dăm şi responsabilitatea. Capitalismul înseamnă proprietate - decizie - răspundere. Capitalul străin a luat în România proprietatea şi decizia, dar n-are nicio răspundere.

Lasă toată răspunderea în seama unui stat care este impotent şi care n-are nici pârghii. Este o disfuncţie pentru însuşi capitalul străin. Oare nu vede toată lumea că în România treaba nu merge? Ne ascundem după deget aruncând răspunderea pe guvernul Boc. Noi decontăm acum ultimii 20 de ani.

Ne ascundem după deget aruncând răspunderea pe guvernul Boc. Noi decontăm acum ultimii 20 de ani.

„De ce nu ar lua capitalul străin vămile?"

Părerea multora este că guvernul Boc nu a făcut nimic timp de un an şi jumătate...

Aţi auzit vreun reproş din partea capitalului străin la adresa guvernului Boc? Ce mă interesează că se plâng industriaşii când aceia care deţin pârghiile nu s-au plâns? Hai să fim serioşi! N-a spus nimeni nimic.

De ce credeţi că investitorul străin nu are nimic de reproşat actualei puteri?

Dacă ar fi avut ceva de spus, ştiţi ce s-ar fi întâmplat? Ar fi pus mâna pe telefon, l-ar fi sunat direct pe premier şi ar fi cerut cutare, cutare, cutare. Dar guvernul Boc i-a dat investitorului străin ce a vrut. În primul rând că le-a dat 70% din împrumutul de la FMI. Pentru un guvern sărac, mai mult de atât ce vrei? Dar le-a mai dat - pentru Ford a fost un ajutor de stat pentru pregătirea forţei de muncă şi o garanţie de 320 de milioane de euro. Mai sunt şi altele...

Ford a primit promisiunea că va avea drumuri pe unde să-şi ducă marfa...

Credeţi că nu ştiau de la început? Eu nu cred că statul român s-a angajat juridic să facă drumuri pentru a avea Ford pe unde să scoată maşinile din ţară.

N-aş vrea să creăm impresia că alimentăm teoriile conspiraţioniste...

Dar nu e nicio conspiraţie! Mi se pare că e responsabilitatea lor să preia o parte din administrare. Trebuie să facă asta pentru că e pusă în pericol obţinerea profiturilor de către ei înşişi. Spre exemplu, de ce nu ar lua capitalul străin vămile? Ar fi rău? Asta înseamnă să preia o parte din administare. Respectiv să înceapă cu partea care este vizibil că nu merge şi că nu este decât un izvor de scurgere a banilor către buzunare private, în mod fraudulos.

Ăsta-i conspiraţionism? Dimpotrivă! Punând pe masă aceste realităţi, facem „comestibile" nişte lucruri care cu adevărat ar folosi. S-a dovedit că nu duce nicăieri administrarea de către noi a unor domenii. Dar eu sunt speriat de altceva: povestea asta că noi nu suntem capabili de nimic nu s-a schimbat când administarea a fost preluată de ei în anumite domenii. Nici în sectoarele care le-au preluat ei nu merge mai bine...

Poate n-au cum să închidă cercul...

Da, este adevărat. Păi atunci ia lanţul, că eu tot nu mai am nimic! Ia şi administrarea şi nu-i mai lăsa pe băieţii ăştia care nu ştiu decât să palmeze!

Pentru populaţie ar putea fi mai bine ca decizia să rămână la autorităţi. De plidă, companiile distribuitoare de gaz fac presiuni pentru scumpirea acestuia, iar statul le ţine în frâu...

În ceea ce priveşte gazele, peste jumătate din producţie e la noi. Aşa ceva nu se întâmplă în domeniul petrolului pentru că nu mai e nimic la noi. OMV a refuzat să vândă pentru coşul de gaze un miliard de metri cubi. De ce? Pentru că vrea să-l vândă la preţul pieţei. Până acum n-avea cum să-l scoată din ţară, dar acum, cu conducta Arad-Szeged, poate să ducă gazul până la Viena. Deci chestiunea cu gazele nu e rezolvată.

Mi se pare că e responsabilitatea capitalului străin să preia o parte din administrare.

image

„Isărescu are mai multe pârghii decât Boc"

Credeţi că este viabilă varianta unei reduceri a taxelor?

În momentul de faţă este imposibil acest lucru.

Nu ar ajuta foarte mult sectorul privat, I.M.M.-urile?

Nu. I.M.M.-urile să dea mai întâi salarii. Ei nu dau salarii.

Pentru că-i omoară fiscalitatea...

Tocmai pentru că nu dau salarii, nu are cum să se facă protecţie socială.

De unde să mai dea salarii, pe lângă contribuţiile de tot felul?

Eu ce spun... Şi în căruţă şi în teleguţă nu se poate. Toată Europa, care face protecţie socială, nu se poate pune cu produsele chinezilor care nu înglobează protecţie socială, motiv pentru care sunt de trei ori mai ieftine. Despre asta vorbesc! România, care nu este la nivelul salariilor din Europa, nu poate pretinde că face protecţie socială. Ori în căruţă, ori în teleguţă!

E mai bun Mugur Isărescu la BNR sau la Palatul Victoria?

Mugur Isărescu este foarte bun acolo unde e. Important este să rămână la BNR pentru că, în momentul de faţă, Guvernatorul Băncii Naţionale are mai multe pârghii de a face ceva în economie decât are primul ministru. Nu e vorba de dobânda de politică monetară şi de rezervele minime obligatorii. Mugur Isărescu are doi piloni: cursul şi preţurile. Cu acestea se poate manevra inclusiv ieşirea din criză.

O duce guvernul Boc până la 1 octombrie?

N-are nicio importanţă! În locul guvernului Boc ar veni un guvern cu alt nume dar fără alte pârghii. Domnul Emil Boc va fi sacrificat pentru a detensiona atmosfera generală. Deja e vulnerabil din cauza faptului că a făcut ce era nepopular.

Dar nu a tăiat şi acele „salarii nesimţite"...

De la 1 septembrie va fi legea salarizării unice şi nu vor mai ţine aceste „salarii nesimţite". Şi pensiile mari vor fi ajustate. Deci Emil Boc a făcut „treaba murdară". Va rămâne în istorie. Nu poate să-l scoată nimeni. Cine a început restructurarea? Domnul Boc!

Emil Boc a făcut „treaba murdară". Va rămâne în istorie. Nu poate să-l scoată nimeni. Cine a început restructurarea? Domnul Boc!

„În 2011 va fi mai rău decât acum"

Există vreo asemnănare, în viziunea Dumneavoastră, între guvernarea lui Victor Ciorbea şi cea a lui Emil Boc?

În mod clar Emil Boc face mult mai mult decât a făcut Victor Ciorbea. Astea-s vremurile! De ce spun asta: Victor Ciorbea venea după o perioadă în care economia nu făcuse decât să cadă. Acum, economia vine după o perioadă de delir în care populaţia a mirosit că poate trăi bine. Poporul a fost păcălit şi acum este foarte greu să-i iei de la nas mâncarea. Asta se întâmplă în momentul de faţă în România şi asta face domnul Boc.

Este realistă intenţia de scădere a cotei unice de impozitare?

Nu, nu-i realistă. Să fim mulţumiţi dacă nu ne-o măreşte FMI! De altfel, era în programul FMI acest lucru - mărirea cotei unice de la 16% la 20%.

Dacă aţi fi fost la masa de negocieri cu reprezentanţii FMI, ce condiţii aţi fi pus?

La masa de negocieri vii cu părerea ta şi pleci cu părerea lor.

Indiferent cine negociază, ca ţară?

Inevitabil! Iar „ţară" nu prea există în contextul ăsta. Se relativizează brusc această noţiune.

Dacă ar fi disponibilizaţi 600.000 de bugetari, credeţi că s-ar echilibra bugetul?

Eu am auzit această cifră de 600.000 de la domnul Patriciu. Cred că se poate ajunge aici doar dacă facem până la capăt ceea ce este în ideea domnului Patriciu: externalizarea serviciilor de Sănătate şi Educaţie. Trebuie să le punem pe baze private. Asta nu este imposibil, dar este foarte greu într-o ţară foarte săracă, aşa cum este România. Se spune că în Occident se dă 7% din PIB pentru Sănătate, dar 6% din ei sunt pe baza unui sistem de asigurări şi sunt plătiţi din buzunar de către oameni. Sigur că se duc la PIB, dar nu i-a dat statul acei bani.

Cum credeţi că ne va fi în 2011?

Mai rău decât în 2010.

Când vom ieşi din recesiune?

Eu chiar n-am nicio evaluare din acest punct de vedere, gândindu-mă că din 2012 începe plata la FMI. Avem doi ani la rând cu cinci, respectiv şase miliarde de dat înapoi. Dacă noi ne chinuim aşa pentru două miliarde de euro, ce vom face când vom avea de dat şase? Sigur, pot pleca de la Banca Naţională, dar nu ştiu cum vor mai ţine atunci leul. Una e să tot vină banii de la FMI şi alta e să înceapă să plece. Pleacă 12 miliarde în doi ani.

image

„Oamenii îşi iau câmpii!"

Vom asista la o depreciere gravă a leului?

Dacă dăm drumul leului de pe acum, nu.

Pe la ce curs credeţi că se va opri?

N-am această informaţie. Ştie mai bine domnul Isărescu...

Dar vi se pare realistă varianta vehiculată - 6 lei/euro?

Nu... Eu personal nu cred. Asta este în afara fundamentelor economice. Iar aşa cum este acum... nu văd cum poate fi brează moneda unei ţări aflate în dezastru.

Care ar fi atunci „cursul corect"?

Oricum, nu ar fi 4,2 lei/euro. Eu spun lucruri apocaliptice, spun lucruri foarte dure, dar niciodată nu m-am băgat în fraze care să creeze panică.

Panica au creat-o alţii...

O creează aţii, pentru care nu sunt eu de vină. Cred că este o dovadă de iresponsabilitate să pronunţi chestii de genul „6 lei/euro". Piaţa nu ascultă pe nimeni. Eu mi-am răcit gura spunând „Nu mai luaţi credite!" Domnul Isărescu a spus „Nu mai luaţi credite decât în moneda în care aveţi venituri!" N-au ascultat! De ce trebuie să ne intereseze acum de ei? Oamenii au fost avertizaţi. Ce-i drept, sunt probleme asupra cărora n-au fost avertizaţi şi pentru care nu sunt ei de vină.

Vom avea în toamnă un milion de şomeri?

Se poate. Deocamdată este absorbţia aceasta sezonieră. Dar la noi este o întreagă poveste cu şomajul. Şomeri faţă de ce? Dacă am două, trei milioane de oameni în străinătate, nu-i contabilizează nimeni. Însă este clar că măsurile care au fost adoptate, plus perspectiva aceasta depresivă economic şi psihic vor antrena un nou val. Aşa că şomajul în România poate să şi scadă pentru că vor pleca mulţi. Oamenii îşi iau câmpii! Trebuie să ne aşteptăm să plece specialişti.

Cine va deconta politic situaţia în care am ajuns?

Toată clasa politică va deconta criza. Dar tot cu ăştia va trebui să se defileze în continuare. Se vor petrece însă mari restructurări de persoane la nivelul tuturor partidelor.

Persoane de prim-plan?

Sigur.

„Soluţia Johannis" cum vi se pare?

Persoanele fără o susţinere parlamentară, în actuala structură, nu au şanse. Klaus Johannis era o soluţie pentru că se găsise o majoritate parlamentară care să-i ofere acest „spate".

Capitalul străin, despre care făceaţi vorbire, pe cine ar putea susţine?

Pe Carol al XV-lea sau eu ştiu... Ai noştri le-au făcut ce-au vrut. Acum nu ştiu care le-a făcut mai mult...

Toată clasa politică va deconta criza. Dar tot cu ăştia va trebui să se defileze în continuare.

image
Mai multe - Societate

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite