Guvernul le ia locuințele de serviciu foștilor magistrați, militari și polițiști care s-au pensionat. Proiectul a fost deja elaborat
0Foști procurori, judecători, militari, polițiști și angajați din serviciile secrete, precum și urmașii lor, nu vor mai putea folosi locuințele de serviciu după ce sunt eliberați din funcție ori se pensionează.
Un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției, care urmează să fie discutat în Guvern, arată că locuințele de serviciu nu mai put fi folosite de funcționarii amintiți după ce sunt eliberați din funcție ori se pensionează.
Datele oficiale arată că aproape 200 de locuințe de serviciu sunt ocupate acum de foști angajați din aceste domenii, iar chiriile sunt ridicol, de 100-200 de lei pe lună, scrie Știrile ProTV.
Aproape 1.500 de locuințe de serviciu apar în evidențele instituțiilor din sistemul justiției, Apărării, Securității Naționale și Administrației Penitenciarelor.
La nivelul fondului locativ al Ministerului Justiției și instanțelor judecătorești există 211 locuințe de serviciu, din care 53 ocupate de personalul pensionat.
În cazul Ministerului Public, dintr-un total de 23 de locuințe de serviciu, 7 sunt alocate unor procurori pensionari. La Administrația Penitenciarelor sunt 178 de locuințe de serviciu, din care 88 sunt ocupate de angajați ieșiți la pensie.
Cele mai multe locuințe de serviciu apar în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
La Ministerul Apărării sunt 662 de locuințe de serviciu, din care 45 ocupate de pensionari și urmașii lor.
La Interne, din 380 de locuințe, 6 sunt alocate. În cazul SRI sunt 33 de locuințe de serviciu, fără să fie menționate alte informații. Iar la STS, din 8 locuințe de serviciu, 3 sunt ocupate de cadre militare în rezervă.
Potrivit unei investigații realizate de Europa Liberă, 81 de persoane - foști sau actuali magistrați, avocați și notari - locuiesc în aceste imobile, dintre care 36 sunt pensionari cu pensii speciale, deși mulți dintre ei dețin deja proprietăți personale în județul Ilfov sau în alte zone ale țării.
În topul chiriilor, 15 persoane plătesc suma maximă admisă, de 197 de lei pe lună, iar 12 persoane achită chiria minimă, de doar 60 de lei.
Câţiva dintre magistraţii cu chirii derizorii
Deși cererile de a face publică lista beneficiarilor au fost multiple, Ministerul Justiției a refuzat să dezvăluie identitatea acestora, invocând protecția datelor cu caracter personal. Totuși, surse judiciare și date publice au permis identificarea câtorva dintre cei care beneficiază de aceste apartamente în centrul Capitalei, plătite aproape simbolic.
Înainte de 2005, legislația le permitea magistraților chiriași să cumpere apartamentele închiriate de la stat la prețuri reduse. În acea perioadă, patru judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție – Lidia Bărbulescu, Victor Pașca Cameniță, Dragoș Bărcănescu și Victor Pavel Perju – au încercat să cumpere apartamentele de serviciu, argumentând că acest drept a fost deja câștigat.
* Judecătorul Valentin Bădiță, de la Curtea Militară de Apel, care locuiește într-un astfel de apartament alături de soția sa, grefieră la Tribunalul Militar București, deși familia deține un apartament în Bragadiru și alte proprietăți în județul Gorj.
* Mihail Dafina, fost magistrat militar, pensionat la finalul anului 2021, avea deja un apartament de 109 mp în Chitila, județul Ilfov, la momentul pensionării, dar locuiește în continuare într-o locuință de serviciu pentru care plăteşte o chirie derizorie.
* Un alt caz este cel al lui Ingrid Luciana Mocanu, fostă angajată a Ministerului Justiției și a ANRP, pensionată după 25 de ani de muncă, care rămâne chiriașă într-un apartament al ministerului, beneficiind de pensie specială.
* Lidia Bărbulescu, care a fost președinte interimar al ÎCCJ între 2009 și 2010 și președinte al CSM între 2008 și 2009, locuiește, potrivit surselor judiciare, în continuare în apartamentul obținut de la stat, deși în prezent activează ca notar public în București.
Cei vizați de schimbările legislației vor avea termen trei luni să elibereze locuințele de serviciu, potrivit proiectului. Pentru a intra în vigoare, prevederile trebuie să fie întâi adoptate de Guvern și votate în Parlament.
Urmează ca Guvernul să reglementeze și nivelul chiriilor, care nu au mai fost recalculate de 18 ani.
Se încarcă comentariile...
