Guvernul in lupta cu capitalismul

"Nu putem instraina BCR. Suntem prea mici pentru un asemenea gest" spunea deunazi, senatorul PSD Adrian Paunescu. Obsesia ca vin "aia din afara" sa fure avutul tarii pare a-l fi manat pe

"Nu putem instraina BCR. Suntem prea mici pentru un asemenea gest" spunea deunazi, senatorul PSD Adrian Paunescu. Obsesia ca vin "aia din afara" sa fure avutul tarii pare a-l fi manat pe senatorul-poet sa lanseze un asemenea apel pe calapodul celebrului "nu ne vindem tara". Desi parea a fi ajuns in stadiul de snoava numai buna de povestit nepotilor, ideea fixa ca "nu dom'ne, asta-i de-al nostru romanesc, nu-l dam hamesitilor de capitalisti straini" se manifesta din ce in ce mai des in mintile guvernantilor romani. "Am solicitari din partea a cinci-sase presedinti de banci mari", se batea cu pumnul in piept ministrul Privatizarii. "Si banci din Elvetia vor fi interesate de BCR", se arata convins premierul Nastase, iar nume ca ING Group sau Deutsche Bank erau date ca sigure in competitia pentru privatizarea celei mai mari banci romanesti. Pana sambata, la expirarea termenului-limita, nici o banca n-a venit macar cu o umbra de oferta scrisa pentru licitatia privind BCR, sustin reprezentantii APAPS. Pe de alta parte, purtatoarea de vorbe a acestei institutii a spus ieri ca au existat totusi intentii depuse, dar ele au ajuns din greseala la Directia de comunicare, in loc sa ajunga pe masa Comisiei de privatizare a BCR. O astfel de incurcatura te face sa te gandesti ori ca APAPS-ul isi bate joc de potentialii cumparatori, ori ca oficialii institutiei incearca sa mascheze cu minciuni lipsa interesului real pentru o astfel de privatizare din care Romania ar putea obtine niste bani adevarati si curati. In astfel de situatii, cand e vorba de bani, investitorii seriosi se uita cu maxima atentie unde ii baga. Iar mediul de afaceri romanesc, in ciuda stufoaselor strategii si programe guvernamentale care ar trebui sa ne scoata din tranzitie pana la sfarsitul anului viitor, este bombardat cu tot mai multe masuri anticapitaliste si declaratii care pun pe fuga si pe cei mai tari de inima investitori. In plus, chiar daca ar vrea, "aia de afara" nu vin sa ne fure noua avutul tarii, pentru ca au grija lacustele autohtone sa devoreze tot ce se poate. Capitalismul "fabricat in Romania" al premierului Adrian Nastase incepe sa-si arate "roadele": nivelul investitiilor straine a fost depasit chiar si de cel al sumelor trimise acasa de romanii care muncesc pe alte meleaguri! In esenta insa, scaderea investitiilor are totusi o explicatie simpla. Unde vede un microfon sau o camera TV, seful guvernului nu mai pridideste cu angajamentele pe drumul NATO-UE si cu invitatiile adresate investitorilor straini. Numai ca aproape nici un investitor chibzuit nu mai este dispus sa-si riste banii in Romania dupa ce premierul Nastase se ratoieste la companiile multinationale pe care le-a acuzat ca isi ascund profiturile pentru a nu-si plati darile catre stat. Chiar daca dl. Nastase a dat-o apoi la intors, sustinand ca de fapt statul este de vina pentru aceasta situatie, raul a fost facut. Iar cat de mult valoreaza angajamentele fata de institutiile internationale ne putem face o idee dupa alba-neagra pe care guvernul o joaca cu FMI-ul, punandu-si angajamentele nerespectate pe seama unor greseli de traducere. Normele europene sunt insa invocate ori de cate ori cabinetul Nastase le poate folosi ca paravan pentru a-si face jocurile si pentru a strange cat mai multi bani de la cei care au naivitatea sa creada ca in Romania se pot face afaceri cinstite. Pana de curand, forta de munca romaneasca, mai ieftina decat cea din Cehia sau Ungaria, i-a determinat pe multi occidentali sa-si indrepte atentia spre Romania. Insa "geniala" idee, insusita si de catre guvern, a ministrului Muncii privind infiintarea unui Fond de garantare a salariilor ii va omori pe angajatorii cinstiti si ii va opri pe cei care vin din afara. Ros de grija pentru salariile angajatilor, ministrul Muncii nu renunta la nebunia de a bloca o parte din banii firmelor care isi achita constiincios obligatiile. De altfel, daca noul Cod al Muncii intra in vigoare in forma actuala, companiile straine au avertizat ca vor fi nevoite sa reevalueze durabilitatea operatiunilor lor in Romania, iar intre posibilele efecte s-ar numara reducerea numarului de angajari. O astfel de lege, intr-un moment in care tarile invecinate elaboreaza legi ale muncii care incurajeaza investitorii straini, submineaza increderea investitorilor in incercarile Executivului de a crea un mediu de afaceri transparent si stabil.