Groapa Seacă

Pentru o îmbinare reuşită între plimbarea cu maşina pe o şosea de munte şi turismul de creastă e nevoie de un spaţiu în care să-ţi instalezi "statul-major", să iei o masă caldă şi să

Pentru o îmbinare reuşită între plimbarea cu maşina pe o şosea de munte şi turismul de creastă e nevoie de un spaţiu în care să-ţi instalezi "statul-major", să iei o masă caldă şi să te informezi temeinic (!) asupra traseelor pe care le vei parcurge. În cazul nostru, spaţiul ideal pentru toate acestea este cabana Groapa Seacă. Punct de plecare către mai multe obiective de neuitat, până la care traseele sunt atât de bine delimitate şi marcate încât numai dacă mergi cu ochii închişi te poţi rătăci, Groapa Seacă e una dintre puţinele aşezări omeneşti pe o rază de cel puţin zece kilometri.
>În Masivul Parâng se face risipă de peisaje grandioase
Situată la o altitudine de peste 1.200 m, într-o depresiune montană unde fusese localizat marele Gheţar al Jieţului, cabana beneficiază acum de o climă blândă şi împrejurimi deosebit de pitoreşti: Masivul Parâng, la nordul căruia este amplasată, are nu mai puţin de 20 de lacuri glaciare. Până să ajungi la ele, ai de admirat numeroase cascade, chei, pereţi abrupţi şi înalţi, prăpăstii şi vârfuri maiestuoase. Peisaje grandioase, pe care nu are nimeni pretenţia că le vei găsi numai aici, dar cu siguranţă în alte locuri, nu sunt atât de multe pe kilometrul pătrat. Dacă ai doar câteva zile la dispoziţie, va fi extrem de greu să alegi între multiplele trasee ce se pot aborda din acest punct de plecare. Cum probabil aţi bănuit, administratorul cabanei, Bujor Bogdan, este pasionat de munte şi îi cunoaşte tainele. Cu mâna lui a marcat mai multe trasee, din banii cabanei, adică ai lui, se finanţează întreţinerea acestora. Ne mărturiseşte că îşi pune mari speranţe în modernizarea până la standardele actuale a DN 7A (câţiva kilometri au rămas neasfaltaţi, dar drumul nu e deloc impracticabil) şi că are multe planuri de dezvoltare, dar "toate se fac în funcţie de resurse".Ca orice cabană alpină, Groapa Seacă oferă un confort decent, potrivit pentru persoanele fără prea multe pretenţii, în camere cu două până la şapte locuri. Are grupuri sanitare cu apă curentă, sufragerie, bar, sală de mese şi o curte interioară amenajată rustic, unde poţi juca liniştit o tablă, un remi sau un şah. Pe zidurile ei sunt afişate maxime celebre şi sfaturi practice referitoare la viaţa pe munte. Desigur, meniurile se bazează pe produse din gospodăria proprie, dar bucătăria este deschisă tuturor celor care vor să-şi prepare alimentele aduse de-acasă. În plus, în aproape toate serile, nenea şoni vă va binedispune cu acordeonul său, la care cântă inclusiv iodlere.
Sonoterapia sau cum scapi de stres lângă o cascadăBujor Bogdan îşi aminteşte cu plăcere de fiecare turist în parte. Nouă ne-a povestit despre un doctor renumit din Craiova, care îi trece pragul în fiecare an.

Tabără de pictură pe Valea Lotrului
O acţiune culturală iniţiată de întreprinzătorul Nicolae Sofianu a intrat deja în tradiţie: la fiecare început de iulie, pictori din toată ţara sunt invitaţi, la pensiunea Bradu din Malaia (pe Valea Lotrului), să imortalizeze pe pânzele lor frumuseţile locului. Unele dintre tablourile lor rămân să orneze pereţii interiori ai cabanei, şi aşa garnisiţi cu lucrări dintre cele mai reuşite, altele pleacă în expoziţii itinerante. Nicolae Sofianu ne-a spus că, prin organizarea acestei tabere, încearcă să promoveze, pe de-o parte, Valea Lotrului ca destinaţie turistică atât de atrăgătoare, încât merită pictată. Iar pe de altă parte, "nu strică să fim la curent cu evoluţia stilurilor, avându-i aici pe cei mai buni pictori români ai timpurilor noastre". Tabăra s-a instalat duminică, 2 iulie, pictorii urmând să zăbovească printre minunile de pe Valea Lotrului timp de două săptămâni.

Trasee turistice în Masivul Parâng
"Lacul Roşiile": Cabana Groapa Seacă Valea Jieţului Superior Adăpost "Agăţat" Lacul Roşiile. Semn turistic: punct roşu. Durata de parcurs 4,5 ore.
"Creasta principală a Parângului": baza didactică ANEFS vârful Parângul Mic (2.074 m) vârful Cârja (2.405 m) vârful Parângul Mare (2.519 m) vârful Gruiul (2.345 m) - şoseaua Piatra Tăiată Lacul Gâlcescu Valea Lotrului Cabana Obârşia Lotrului. Marcaj: bandă roşie. Durata de parcurs: 12 ore. Este traseul cel mai complex din Parâng.
"Mija": Cabana Groapa Seacă Stâna Slăvei vârful Slăvei (2.357 m) vârful Mija (2.390 m). Marcaj: cruce roşie. Durata de parcurs: 4 ore.
"Muntele Capra": Cabana Groapa Seacă pârâul Scovarda - şeaua Groapa Seacă vârful Capra (1.927 m). Marcaj: punct galben. Durata de parcurs: 2,5 ore.
"Vârful Huluzu": Cabana Groapa Seacă vârful Huluzu. Marcaj: punct albastru. Durata de parcurs: 2,5 ore.
"Pârâul Fometescu": Marcaj: triunghi galben. Durata: o oră. Pornind de la Cabana Groapa Seacă, traseul parcurge o potecă uşor accesibilă la baza muntelui Capra, cu vederi pitoreşti spre zona alpină a masivului.

Parcul Naţional Cozia e plin de legende
ţinutul muntos delimitat de Cozia, Naratu şi Doabra (Vâlcea) e acoperit în cea mai mare parte a ariei sale cu păduri. În 1990 a fost declarat ca Parc Naţional printr-un ordin al ministrului de resort, apoi reconfirmat printr-o lege din anul 2000. De un statut special s-a bucurat şi până în 1990, datorită silvicultorilor care l-au protejat şi conservat de-a lungul anilor.Misterul şi originalitatea locurilor sunt date de legendele legate de Cozia. De exemplu, se spune că pe-aici, pe undeva, s-ar găsi comorile din Muntele Sfânt al dacilor. Sau că, în nopţile de primăvară, ielele joacă dansuri celestePână una-alta, turistul se poate delecta cu minunile naturii, pe care le întâlneşte la tot pasul. Se găsesc, aici, peisaje unice cu imagini spectaculoase, populate de o mulţime de specii din categoria faunei şi florei sălbatice. Masivul Cozia este renumit din punct de vedere floristic datorită unor specii caracteristice numite endemite, între care amintim trandafirul de Cozia, măceşul argeşan, pesma Coziei. Sunt reprezentate şi speciile rare: iedera albă, floarea de colţ, crinul galben de pădure etc. Dintre speciile de animale, cele mai reprezentative menţionăm capra neagră, râsul, cerbul, vulpea, bursucul, jderul de piatră, veveriţele, aricii, şoarecii de pădure. Iar păsările sunt reprezentate prin ereţi, bufniţe, cocoşi de pădure, turturele etc.
Natura a şlefuit colţi, ace, turnuri, hornuri şi bulzuri din piatrăGnaisul de Cozia este o rocă în blocuri mari care s-a dezagregat în colţi, ace, turnuri, hornuri şi bulzuri, dar şi în forme cărora omul s-a văzut nevoit să le dea nume. Rămâi mut în faţa lor. Câteva exemple: Sfinxul Coziei, Ciobănaşul, Haiducul, Înţeleptul, Dacul, Baba Coziei, Moş Gerilă, Ursoaica şi puiul Mai găsim, aici, o serie de portaluri, praguri şi punţi suspendate, grote, cascade, chei - toate menite să amplifice misterul creaţiilor arhitectonice ale naturii.Dacă nu ne credeţi, vizitaţi site-ul cozia.ro, dar mai bine călătoriţi, la pas, prin Parcul Naţional Cozia!
"Care şi noi am văzut cu ochii noştri acel loc şi i-am zis pământul făgăduit"
Aşa au grăit, demult, preoţii emisari de la Muntele Athos, impresionaţi de cele văzute aici