„Grija“ statului pentru fumători a fost să le ia banii. Amenzile au curs, programele de ajutor a fumătorilor au fost uitate

Bilanţul Poliţiei Române arată un cuantum de amenzi de 1,63 milioane de lei de când a intrat în vigoare, în martie 2016, legea anti-fumat. În acelaşi timp, programul naţional Stop Fumat, prin care autorităţile urmăresc să-i ajute pe cei care doresc să se lase de fumat, e subfinanţat.

Poliţia Română a transmis bilanţul sancţiunilor aplicate în baza legii antifumat începând cu data de 17 martie 2016. Astfel, până în septembrie 2019, aproape 5.500 de persoane au fost amendate după ce au fost prinse că fumau în spaţii închise, iar 9 persoane juridice şi-au văzut activitatea comericală fie suspendată, fie închisă în ultimii trei ani. Cuantumul total al amenzilor a ajuns, astfel, la 1,63 milioane de lei, au explicat oficialii Inspectoratului General al Poliţiei Române pentru publicaţia Economica. 

Efecte pozitive pentru fumătorii pasivi

Legea 15/2016 interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, mijloace de transport în comun, locuri de joacă pentru copii şi spaţii închise de la locul de muncă. Banii care ajung la buget nu au fost, însă, raţiunea centrală din spatele introducerii acestei reglementări. Interzicerea fumatului în locuri publice este o măsură de sănătate publică prezentă într-un număr semnificativ de state prin care se urmăreşte, în principal, protejarea nefumătorilor afectaţi în mod pasiv de substanţele toxice conţinute de fumul de ţigară, dar şi crearea unui mediu care să încurajeze fumători să renunţe la acest obicei. Un articol recent care discută mai multe studii de specialitate a efectelor interzicerii fumatului în spaţiile publice asupra sănătăţii populaţiei arată că legislaţia de acest tip a fost, în mare măsură, un succes.

Datele din România confirmă şi ele efectele benefice ale introducerii măsurilor restrictive asupra fumatului în spaţii publice închise. ”Fără îndoială, având în spate şi experienţa altor ţări, modificările din perspectiva numărului de internări pentru boli provocate de expunere acută la fumul de ţigară – anume infarctul miocardic, astmul bronşic, crizele de astm la copii – sunt influenţate de reglementările introduse de legea care interzice fumatul în spaţiile publice închise. Însă, dacă legea este respectată înseamnă că oamenii nu mai sunt expuşi, deci numărul de spitalizări nu mai are cum să scadă. Practic, scăderea cazurilor de internări are loc în primul an, cel mult în primul an şi jumătate, apoi lucrurile se stabilizează. Pe termen lung, aşteptăm să treacă vreo 10 ani ca să putem vedea ce se întâmplă cu cancerul pulmonar, dar e puţin probabil să vedem o scădere a ratei cancerului pulmonar în România”, a explicat medicul pneumolog Magda Ciobanu.

Programul Stop Fumat în moarte clinică

Efectele încurajatoare ale legii antifumat asupra stării de sănătate a fumătorilor pasivi sunt, însă, doar o parte a dimensiuni. Cu toate că amenzile au adus o sumă semnificativă de bani la bugetul naţional, programul naţional Stop Fumat, prin care se urmăreşte ajutarea celor care doresc să renunţe la fumat, nu se află în cea mai bună stare. Programul, care a luat naştere în 2007, implica la început aproximativ 70 de medici şi 20 de psihologi care îi puteau ajuta pe doritori să se lase de fumat, dar subfinanţarea cronică la care a fost supus de către Ministerul Sănătăţii l-a condamnat repede la ineficienţă. În prezent, mai există 6 centre - câte unu la Timişoara, Târgu Mureş, Iaşi, Focşani şi două la Bucureşti.

Aceasta este principala problemă a luptei anti-fumat duse de medicii şi psihologii din România, medicul pneumolog Florin Mihălţan explicând faptul că finanţarea nu este nici pe departe suficientă dacă avem în vedere importanţa programului şi, în consecinţă, au rămas foarte puţine centre care-i pot ajuta pe cei care doresc să nu mai fumeze. 

„Depinde, desigur, cu ce comparăm când vorbim de scăderea finanţării - în 2019, faţă de perioada 2015-2018, finanţarea a rămas cam la acelaşi nivel. În mod evident, bugetul este departe de a satisface toate nevoile programului, nici măcar în Bucureşti nu îndeplineşte acest scop”, a explicat şi Magda Ciobanu.

Mai mult, Mihălţan mai spune şi că legea antifumat nu mai acoperă toate cazurile relevante, având în vedere valul de decese puse pe seama ţigărilor electronice. „Având în vedere recentele probleme cauzate de ţigara electronică, decesele înregistrate şi afecţiunea pulmonară pe care o cauzează, precum şi studiile care s-au realizat legate de tutunul încălzit, cred că această trebuie extinsă şi pentru acest tip de fumat pentru a proteja fumătorul pasiv”.