FOTO VIDEO Închisori româneşti versus închisori norvegiene: care sunt şansele reale de redresare a deţinuţilor?
0
Omul de afaceri Gigi Becali, fost europarlamentar şi deputat, a fost condamnat definitiv la începutul săptămânii la trei ani de închisoare cu executare în regim semideschis. Aceasta înseamnă că Becali poate împărţi camera cu alţi deţinuţi, se poate deplasa neînsoţit în penitenciar şi că poate munci sub supraveghere în spaţii din penitenciar ce rămân deschise.
Deşi deţinuţii români au la dispoziţie diferite facilităţi – cursuri de perfecţionare, actvităţi culturale şi de recreere, România este încă mult în urmă în ceea ce priveşte progresul pentru reintegrarea persoanelor care au fost condamnate în societate.
„Neadaptarea programelor socio-educaţionale la contextul economic actual, dar mai ales lipsa unei monitorizări a evoluţiei deţinuţilor după eliberarea lor din închisoare contribuie la creşterea ratei de recidivă”, spun specialiştii, în condiţiile în care, peste 60% dintre deţinuţii români recidivează.
Unul dintre proiectele care îşi propune să corijeze această realitate este „Revenirea foştilor deţinuţi pe piaţa muncii şi integrarea lor în societate”, un proiect finanţat cu fonduri europene ce a început în 2007 şi care se va încheia la sfârşitul acestui an.
Calificarea într-o meserie creşte şansele deţinuţilor de a se reintegra în societate
Potrivit specialiştilor, „calificarea într-o meserie creşte atât şansele găsirii unui loc de muncă, cât şi sentimentul de responsabilizare, stabilitate, încredere în forţele proprii şi independenţă în rândul persoanelor private de libertate”. În acest sens, proiectul acordă un interes deosebit calificării deţinuţilor în meserii tradiţionale şi ecologice.
„Dat fiind interesul societăţii şi amploarea dezvoltării meseriilor tradiţionale şi ecologice, pe baza calificării în această direcţie, şansele găsirii unui loc de muncă pot deveni reale”, spun specialişti, însă suntem încă în urmă, dacă ne comparăm cu alte ţări precum Norvegia sau Brazilia.
Norvegienii consideră că închisorile tradiţionale sunt ineficiente
În Norvegia, rata de recidivă a deţinuţilor nu depăşeşte 20%. Însă, spre deosebire de sistemul penal românesc, şi chiar de cel european, sistemul norvegian consideră că închisorile tradiţionale sunt ineficiente şi de aceea a adoptat abordarea inversă.
În consecinţă, închisorile norvegiene se concentrează să trateze deţinuţii cât mai uman cu putinţă, considerând că aşa creşte exponenţial şansa celor condamnaţi să se reintegreze în societate. Mai ales în condiţiile în care pedeapsa maximă în Norvegia este de 21 de ani, aceştia abolind pedeapsa la închisoare pe viaţă.
Bastøy, singura închisoare fără garduri de sârmă
Potrivit acestor principii, în 2009, în Norvegia a fost construită singura închisoare „ecologică”. Construită pe o insulă, la 60 kilometri de Oslo, Bastøy poate acomoda până la 115 deţinuţi, cazaţi în căsuţe cu trei camere, dotate cu baie şi bucătărie. Fiecare deţinut are camera lui, însă căsuţele nu se închid decât noaptea. Doar patru gardieni păzesc rău-făcătorii după ce se dă stingerea la ora 23.00.
Pentru a se întreţine, deţinuţii se ocupă cu pescuitul, fac agricultură ecologică sau lucrează în ateliere. Tot ceea ce produc pe lângă ceea ce au nevoie este vândut publicului larg din Norvegia. În plus, gunoaiele sunt separate şi, de cele mai multe ori, refolosite, astfel încât totul să fie cât mai ecologic. Totodată, cei care ajung la închisoarea Bastøy – şi există o procedură de aplicaţie – au dreptul să îşi cumpere lucruri de la un magazin al închisorii, în care lucrează tot deţinuţi.
Deschis trei zile pe săptămână, câte trei ore pe zi, magazinul este autorizat să le vândă şi ţigări deţinuţilor, întrucât pe insulă fumatul este permis, însă consumul de alcool şi de droguri este aspru pedepsit. Cei care riscă să aducă astfel de substanţe în incintă pot ajunge din nou în închisorile tradiţionale din care au venit.
Deţinuţii norvegieni fac o cerere pentru a ajungă la închisoare
La Bastøy ajung cel mai adesea deţinuţii care trebuie să execute o pedeapsă mai mare de cinci ani, întrucât aceştia au mai mult timp la dispoziţie să se familiarizeze cu regimul şi să adopte principiile din închisoare. Pentru a se muta în această închisoare deţinuţii norvegieni trebuie să completeze o cerere de aplicaţie.
„Pentru a fi admişi la Bastøy, contează foarte mult recomandările din închisorile de unde vin deţinuţii, comportamentul acestora pe perioada detenţiei”, spun reprezentanţii închisorii pe site-ul acestora.
Foto
Tot în Norvegia se află cea mai luxoasă închisoare
Tot norvegienii au construit cea mai luxoasă închisoare. Halden are o capacitate de 252 de persoane şi acolo ajung unii dintre cei mai periculoşi rău-făcători ai Norvegiei. Guvernul de la Oslo are însă încredere în capacitatea acestora de îndreptare, mai ales dacă sunt cazaţi în condiţii aproape identice cu cele din societate.
„În sistemul penitenciar norvegian, considerăm că singurul lucru pe care îl luăm oamenilor este libertatea. Ne concentrăm pe respectarea drepturilor fundamentale”, a precizat directorul instituţiei, Are Hoidal, pentru publicaţia „Time”, când a fost întrebat de ce deţinuţii stau în camere pentru o singură persoană, dotate cu baie şi cu geamuri fără zăbrele.
Halden este cea mai luxoasă închisoare din lume
În Brazilia, deţinuţii pedalează sau citesc pentru libertate
Ca şi persoanele care îşi ispăşesc pedeapsa la Bastøy, cei închişi la Halsen au acces la o sala dotată cu calculatoare, la o sală de fitness, dar şi terenuri de sport.
Preocuparea pentru mediu pare să fie una comună în toate culturile când vine vorba de reintegrarea deţinuţilor. Spre exemplu, închisoarea braziliană Santa Rita Do Sapucai a demarat, în mai anul trecut, un proiect pilot prin care, în loc să muncească, deţinuţii sunt puşi să pedaleze nişte biciclete speciale încărcând astfel o baterie care e folosită ulterior la iluminarea unui drum. Pentru fiecare trei zile de pedalat (câte opt ore pe zi), deţinuţilor li se scade o zi din pedeapsă.
Acesta este, însă, doar unul dintre proiectele braziliene pentru reintegrarea deţinuţilor în societate. Un altul, „Redemption through Reading (Căinţa prin lectură)”, le propune unor deţinuţi de maximă securitate să citească în schimbul scăderii unor zile de pedeapsă. Astfel, cei privaţi de libertate îşi pot reduce pedeapsa cu până la 48 de zile dacă sunt de acord să citească 12 cărţi la alegere, din filosofie, ştiinţă, literatură sau clasici. Deţinuţii au la dispoziţie patru săptămâni să termine o carte şi să redacteze un eseu despre aceasta.
Revenirea foştilor deţinuţi pe piaţa muncii şi integrarea lor în societate
Se încarcă comentariile...
