Fondurile europene pentru învăţarea permanentă cresc cu aproape 40 la sută

Monica Calotă, directoarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), vorbeşte, în exclusivitate, pentru Adevărul, despre noul

Monica Calotă, directoarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), vorbeşte, în exclusivitate, pentru Adevărul, despre noul program comunitar la care vom participa de la 1 ianuarie 2007, despre avantajele pe care le atrage după sine integrarea României în Uniunea Europeană, despre "erasmuşii" noştri şi despre valoarea granturilor.
- Ce se va întâmpla după 1 ianuarie 2007, din punct de vedere al participării la programele comunitare?
- Dacă până acum primeam bani pentru programele comunitare Socrates şi Leonardo da Vinci, de la 1 ianuarie 2007 vom participa la noul program comunitar numit Lifelong Learning Programme, iar bugetul alocat României pentru acest program, odată ce devenim ţară membră a UE, creşte cu 35-38 de procente. Dacă, de pildă, în 2006, am avut un buget total de 13 milioane de euro pentru toate componentele (Comenius, Erasmus, Grundtvig, Leonardo etc.), din care 3 milioane şi jumătate au fost fonduri PHARE, în 2007 vom primi 19 milioane de euro, ceea ce înseamnă o creştere importantă. Ca ţară asociată, cum a fost până acum, ca să participe la program, România plătea în fiecare an ceea ce se numea tichetul de participare şi pentru programul Socrates, şi pentru programul Leonardo. Aveam de plătit, ca să participăm în programe, în jur de 5 milioane de euro pentru Socrates şi 3 milioane şi ceva pentru Leonardo. Adică, plăteam tichetele de participare de 9 milioane de euro şi primeam înapoi cam tot atât. Ei, de-acum înainte, nu mai e de plătit niciun fel de tichet de participare. Practic, din suma totală pe care o va plăti România, ca stat membru, pe 2007, ştim că avem de plătit la bugetul comunitar vreo 800 şi ceva de milioane de euro, 19 milioane de euro ne vor reveni, prin redistribuire, pentru noul program comunitar Lifelong Learning. Altă schimbare priveşte şi faptul că, de-acum înainte, membrii români în comitetul european al programului vor avea şi ei drept de decizie şi drept de vot.
- În ce constă noul program comunitar numit Lifelong Learning Programme?
- De la 1 ianuarie 2007 vom implementa un program comunitar care nu mai are nume propriu, după cum ne-am învăţat până acum: în engleză este Lifelong Learning Programme, iar noi îl vom adopta, în română, ca Programul de Învăţare Permanentă. Denumirea e cât se poate de comprehensivă: învăţare de toate felurile, pe tot parcursul vieţii. Programul este destinat să se desfăşoare între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2013, şi aşa este configurat şi bugetul, care e de aproape 7 miliarde de euro: 6,970 miliarde. Programul de Învăţare Permanentă are următoarea componenţă: patru piloni verticali şi doi transversali. Pilonii verticali îşi păstrează, ca denumire, vechile branduri din Socrates şi Leonardo da Vinci, pentru că toţi beneficiarii se obişnuiseră cu ele după 14 ani de programe. Avem, deci: pilonul vertical Comenius (destinat învăţământului preuniversitar), pilonul vertical Erasmus (pentru învăţământ superior), pilonul Leonardo da Vinci (pentru formare profesională) şi pilonul Grundtvig (pentru educaţia adulţilor). Pilonii verticali sunt şi cei care ne interesează în mod direct, fiind administraţi de agenţiile naţionale, în cazul nostru de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.

Studenţii pot participa în continuare la programul Erasmus
- Erasmus este, de departe, componenta care s-a bucurat până acum de cel mai mare succes. Se vor schimba în vreun fel condiţiile de participare la Erasmus din 2007?
- Nu. Ca să participe la Erasmus, universităţile trebuie să aibă, ca şi până acum, ceea ce se cheamă European Charter - Carta Europeană. Acesta este paşaportul de intrare în program. Practic, este vorba de o declaraţie de politică publică a universităţii, în privinţa strategiei pe care o are pentru cooperare europeană. Aceste Carte Europene se trimit la Comisie, unde se evaluează. De-abia după aprobarea acestei Carte universitatea are dreptul să vină la agenţie şi să ceară banii pentru mobilităţi. Pentru Lifelong Learning Programme s-a prevăzut următoarea procedură: toate universităţile care au avut până acum Carta aprobată vor depune un document de reînnoire până în 15 februarie, şi procedura de evaluare a reînnoirilor este un pic mai lejeră, şi cele care nu au avut până acum vor depune pentru prima dată Carta, cu observaţia că procedura va fi foarte complexă. În momentul de faţă, în anul universitar 2006-2007 avem 52 de universităţi care au Carta Europeană aprobată şi care participă pe finanţarea de 2006 de Erasmus. Cât priveşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească studenţii, vorbim iarăşi de studenţi cel puţin cu anul I finalizat, se poate merge inclusiv pe masterat şi pe doctorat, deci pe toate cele trei cicluri de studiu. Noutatea absolută este aceea că fostele mobilităţi de studenţi Leonardo - plasamentele, mobilităţile, nu pentru studiu, care se finalizează cu examen, ci pentru practică profesională - au fost încorporate în Erasmus. Pentru studenţi, de oriunde ar fi ei, aceasta e o veste foarte bună. Concret, în acest fel, un student, dacă este foarte bun, poate să fie selectat pentru o mobilitate de studiu Erasmus de un an universitar, care după aceea să se continue cu mobilitate de plasament pentru practică profesională. Rămâne restricţia că poţi să fii student Erasmus o singură dată în viaţă la partea cu studiile, dar pentru practică profesională ai voie să aplici. Ceea ce pentru CV-ul lui, pentru obţinerea unui job în final, mi se pare că este excepţional.
- Se va modifica valoarea grantului pentru participanţii la programul Erasmus?
- Grantul mediu în România a crescut prin obţinerea proiectelor Phare and Usser Support, începând cu 2002. Am reuşit ca, pentru anul universitar 2006-2007, suma minimă să fie 350 de euro. Maximul prevăzut de documentele lui Lifelong Learning este undeva pe la 500 de euro, dar nu mai este 500 de euro indiferent de ţară. Concret, s-a făcut o repartizare pe ţări şi, cel mai mult posibil, se acordă pentru ţările nordice şi Marea Britanie - 600 de euro. Deci, grantul Erasmus nu creşte foarte mult, dar indicaţia este să nu-i trimitem pe toţi cu aceeaşi sumă. Bun, vrem să atingem 3 milioane de studenţi Erasmus până în 2013, dar nu cu preţul de a-i trimite absolut pe toţi cu 50 de euro pe lună.
- Au mai fost probleme cu ambasadele, ca urmare a faptului că granturile sunt prea mici?
- Da, au mai fost. În fiecare an se întâmplă asta. şi anul acesta am luat-o de la capăt cu Ambasada Belgiei, care le-a cerut un minim de nu ştiu cât pe lună, care oricum era mai mare decât 350 de euro, cât le-am impus noi universităţilor prin contract. Mai au probleme însă stagiarii la Leonardo da Vinci, în Italia, pentru acel suogiorno, un permis de şedere care se eliberează de prefecturi. În cazul acesta, trebuie să se implice neapărat partenerul unde se face stagiul şi să facă intervenţii la prefectură, că tot le este teamă că se încurajează munca la negru. Deşi, practic, acesta e un program european, finanţat cu fonduri comunitare, deci nu e vorba de muncă la negru.

Bani pentru învăţământul preuniversitar
- Programul de Învăţare Permanentă va avea şi o componentă destinată învăţământului preuniversitar?
- Ca parte a Programului de Învăţare Permanentă, componenta Comenius este destinată învăţământului preuniversitar. Începând cu faza a doua de desfăşurare, adică din anul 2000, Comenius a avut un succes nemaipomenit în România: avem, în fiecare an, cam de trei ori mai multe candidaturi decât putem să finanţăm. Când vorbim despre Comenius, ne gândim la două tipuri de acţiuni. Sunt cele destinate persoanelor juridice - şcolilor şi cele destinate persoanelor fizice - profesorilor. Elevii participă şi ei, dar nu individual, ci prin intermediul proiectelor în care sunt implicate şcolile. Pentru şcoli, sunt aşa-numitele parteneriate, "school partnerships", care trebuie să aibă caracterul de multilateralitate. De partea cealaltă există bursele de formare continuă Comenius, pentru profesori de toate disciplinele. Pe 2006, avem 432 de burse finanţate, care înseamnă cursuri de formare continuă între una şi două săptămâni, la o instituţie de formare dintr-o ţară europeană. Pentru profesorii de limbi străine, cursurile sunt, de fapt, de metodică a predării limbii respective, nu sunt de învăţat limbi străine, şi acestea sunt de două săptămâni, iar respectivul primeşte cam 1.700 de euro. Pentru profesorii de alte discipline, cursurile sunt de o săptămână, iar profesorii primesc 1.300-1.400 de euro.

Se recunosc creditele
- Câţi "erasmuşi" are România?
- În anul universitar 2005-2006, au plecat cu burse Erasmus 3.261 studenţi şi 970 de profesori. Cei mai mulţi dintre studenţi au mers în Franţa, Spania şi Belgia, ţări în care poţi să trăieşti cu bani mai puţini. România participă din 1997 la Erasmus, şi avem, de-atunci şi până astăzi, peste 15.000 de studenţi beneficiari ai unei astfel de burse de mobilitate.
- A crescut numărul studenţilor străini care vin cu burse Erasmus în România?
- A mai crescut. Se cunoaşte că universităţile îşi pun din ce în ce mai mult la punct secţiile cu predare în limbi străine. Anul trecut am avut în jur de 1.400 de studenţi străini.
- Mai sunt probleme cu recunoaşterea creditelor?
- Pe tot parcursul anului trecut, noi nu am mai primit niciun fel de plângere de la studenţi. Eu cred că, într-un fel sau altul, şi-au rezolvat, pentru că nimeni nu s-a mai plâns. S-au mai schimbat mentalităţile...