Floreşti-Stoeneşti, comuna cu 100 de patroni în construcţii

Majoritatea localnicilor şi-au deschis firme în domeniu şi lucrează atât pentru Bucureşti cât şi pentru străinătate În afară de popă şi de primar, toţi bărbaţii din comuna

Majoritatea localnicilor şi-au deschis firme în domeniu şi lucrează atât pentru Bucureşti cât şi pentru străinătate

În afară de popă şi de primar, toţi bărbaţii din comuna Floreşti-Stoeneşti sunt constructori. Asta înseamnă că, de pe la ora 7 dimineaţa, cam aşa, când pleacă zidarii şi zugravii la Bucureşti, satul se pustieşte de bărbaţi. Abia seara târziu, după 8, încep să apară maşinile cu muncitori. Cum noi am ajuns în sat pe la 4 după-amiaza, priveliştea localităţii era într-adevăr încântătoare. Doamne, domnişoare şi taica părinte, care trecea pe bicicletă pe lângă primărie. O fi avut vreo sfeştanie prin apropiere...

Din 1920 şi până astăzi, constructorii din Floreşti-Stoeneşti s-au adaptat fiecărui regim în parte: au lucrat la Casa Poporului, pe vremea comuniştilor, au ridicat ambasadele româneşti din toată Europa, iar astăzi construiesc cartierele rezidenţiale de lux şi blocurile de zece etaje din Bucureşti. Bolintinul este la câţiva kilometri de Floreşti-Stoeneşti şi renumele de "zidari sau zugravi de Bolintin" i-a ajutat să câştige bani cu căciula, indiferent de regim.

Undeva aproape de Bulevardul Dacia din Bucureşti, pe o străduţă laterală, o echipă de muncitori din Floreşti lucra la restaurarea unei clădiri vechi de 50 de ani. Fiecare înfloritură sculptată în piatră trebuie curăţată de impurităţi, migălită şi aşezată la locul ei. Muncitorii sunt dotaţi cu scule performante, pentru că, astăzi, tehnologia din domeniul construcţiilor a avansat foarte mult. Florin Holteiu, un bărbat de peste 30 de ani, are o firmă de construcţii împreună cu un asociat. Renovarea casei de pe Bulevardul Dacia este o joacă, în comparaţie cu lucrările pe care le-a avut până acum. "Am construit zeci de vile de lux în Capitală, am restaurat biserici-monumente istorice, am renovat spitalul Colţea, ambasade şi lista ar putea continua.

Localnicii şi-au construit vile cu etaj şi cu piscină la ei în sat

Zilnic, un muncitor din Floreşti-Stoeneşti face 35 de kilometri până la Bucureşti. Acasă, abia dacă are timp să mai arunce un ochi pe televizor sau să mai repare ceva în curte. În schimb, cu banii câştigaţi în Capitală, localnicii şi-au construit în comună vile frumoase cu bucătărie americană, living cu şemineu şi zeci de spoturi în tavanele false din rigips. Ce au văzut că se poartă la Bucureşti şi-au făcut şi ei acasă. Nu toţi, pentru că unii câştigă mai mult, alţii mai puţin. Însă case de chirpici nu vezi aproape nicăieri în sat. După ce i-am văzut pe muncitorii lui Holteiu la muncă în Bucureşti, am plecat în comună, să le vedem casele. Vasile Cristea, un alt şef de echipă din Floreşti-Stoeneşti, a fost ghidul nostru. Cristea a lucrat pentru toţi comuniştii din epoca de aur, mai puţin pentru Nicolae Ceauşescu. "De la primul-ministru Dăscălescu în jos, le-am făcut case la toţi", se mândreşte Cristea. Şi după Revoluţie bărbatul a continuat să lucreze pentru vedete. "I-am făcut casa Mihaelei Rădulescu, pe cea a lui Raţiu, ambasadele SUA sau cea a Chinei, tot cu echipe din satul nostru s-au făcut", spune Cristea.

La kilometrul 30 de pe Autostrada Bucureşti-Piteşti se face un drum la dreapta care duce în comună. În chiar primul sat, Palanca, un căsoi cu etaj, cu teren de tenis de câmp suspendat, discotecă şi piscină ne lasă cu gura căscată. " E un bărbat care a muncit prin străinătate şi a investit aici, în comuna noastră", ne explică Cristea. L-aş fi întrebat pe proprietar cât de profitabil este să îţi tragi discotecă şi piscină la ţară, însă ghidul nostru ne-a asigurat că nu e singurul. "Mai este unul chiar în Floreşti, şi mergem la el", ne-a spus Cristea. Două discoteci, teren de agrement, piscine... la o aruncătură de băţ de Bolintin?! Da.

Emilian Panait, Emi, aşa cum este cunoscut în localitate, este propritarul discotecii din Floreşti. O afacere de familie, un teren, câteva miliarde de lei vechi investiţi şi astăzi pe proprietatea lui Emi se află o terasă cu muzică bună, fete frumoase întinse pe şezlonguri, tineri care se aruncau de pe trambulină în piscina dotată cu spoturi, balustrade de inox şi apă filtrată. Lângă piscină, într-o clădire imensă funcţionează discoteca.

"Un bilet costă 5 lei, iar sâmbăta, discoteca e plină ochi. Vin tineri şi din localităţi învecinate, se adună în jur de 400 de persoane", ne uimeşte Emi. Deocamdată, nu merge pe profit, pentru că toţi banii pe care îi face îi reinvesteşte.

"Constructor de Bolintin", un brand de 1.000 de euro pe lună

Pentru un sat unde agricultura sau creşterea animalelor nu este punctul forte al localnicilor, un venit mediu de peste 1.500 de lei pe familie nu este unul rău. Primarul comunei Floreşti-Stoeneşti, Constantin Neacşa, este la finele celui de-al treilea mandat şi, după cum spune el, va candida şi la al patrulea.

Dacă mă uit la străzile impecabile din comună (un asflat-foaie de hârtie, cum nici pe Magheru, în Bucureşti, nu există), la şcolile din localitate, la discoteci şi piscine... înţeleg de ce Neacşa este la al treilea mandat. De meserie, este contabil, însă tatăl lui, ca majoritatea celor de aici, tot în construcţii a lucrat. "În comuna noastră sunt înregistrate aproape 100 de firme, marea lor majoritate având ca obiect de activitate construcţiile", spune Neacşa. Toţi au lucrat prin străinătate. Prin anii '70 - în Germania, în 90' - Israel, Libia, Iran, iar astăzi - Spania, Italia sau Anglia", povesteşte primarul. Floreşti-Stoeneşti a devenit astfel o comună frumoasă pentru că localnicii de aici au investit în satul lor toţi banii pe care i-au câştigat afară.

Un constructor obişnuit câştigă, în medie, lunar, între 500 şi 700 de euro. Eticheta de "constructor de Bolintin" poate însă să sporească câştigurile la peste 1.000 de euro.

Meseriaşii adevăraţi din această zonă spun că nu lucrează decât pentru cei recomandaţi. Asta înseamnă că au atât de multe lucrări, încât îşi permit să îşi aleagă clientela.

Cel mai bănos domeniu din construcţii este cel al amenajărilor interioare şi exterioare, unde câştigurile se pot ridica la peste 1.000 de euro pe lună, în funcţie de pretenţiile beneficiarului.