Fermierii loviți de secetă, presați din toate părțile: culturile distruse, datoriile bat la ușă, ajutorul întârzie
0Fermierii cu sute sau chiar mii de hectare de culturi calamitate de secetă în vara 2025 care sperau la ajutor din partea statului sunt într-o situație disperată. Iar furnizorii de input-uri îi presează, la rândul lor, să-și plătească datoriile.
Vara 2025 a adus pagubă în multe ferme din sudul țării unde seceta a făcut prăpăd. În localități întregi oamenii n-au văzut strop de ploaie luni la rând. Județul Dolj este unul dintre cele mai afectate de secetă, aproximativ 20% din suprafața cultivată fiind calamită, conform evidențelor Direcției Agricole Județene Dolj. Porumbul și floarea soarelui au fost culturile cele mai năpăstuite, însă pe zone întinse producția a fost mult sub cea așteptată și la grâu, rapiță și alte culturi.
Unii dintre fermieri au fost loviți chiar de mai multe ori în 2025. A fost mai întâi înghețul târziu din primăvară, a urmat grindina din vară, pentru ca seceta care-i chinuie deja de doi-trei ani să lovească și aceasta. Acum se confruntă cu greutăți mari. Nu au din ce să-și plătească datoriile către furnizorii de input-uri și sperau să primească, așa cum s-a întâmplat anul trecut, un ajutor din partea statului. Cei care i-au păsuit se văd, la rândul lor, într-o situație grea. Dacă-i execută pe datornici riscă să-i bage în faliment, dacă n-o fac își periclitează propria afacere. Și unii și ceilalți își pun speranța în sumele care ar putea veni, totuși, ajutându-i să poată să o ia de la capăt în noul an agricol. Direcțiile agricole au centralizat datele, le-au transmis către comitetele județene pentru situații de urgență, le-u transmis și către Ministerul Agriculturii, acum așteaptă vești.
20 de hectare de ceapă calamitate de înghețul târziu, speranțe și vești proaste
Petre Petrescu, din Coțofenii din Dos, este unul dintre fermierii pentru care ajutorul așteptat ar însemna enorm. Cultivă aproximativ 1.100 hectare, iar 2025 a fost unul din anii problemă.
S-a ambiționat, spune, să ducă mai departe tradiția zonei și a înființat 20 hectare de cultură de ceapă în câmp, la usturoi renunțând în 2025. Înghețul târziu i-a distrus cultura în totalitate. Instituțiile statului și-au făcut treaba, au venit și au făcut constatările necesare, doar că la final cultura nu s-a regăsit pe lista celor pentru care s-au oferit despăgubiri. Fermierul a reînființat cultura, asta însemnând cost dublu, a dus-o până la capăt, dar până acum n-a vândut un kilogram, așa că de profit nu prea mai poate fi vorba. Petre Petrescu a investit de-a lungul timpului, printr-un program cu finanțare europeană, și într-un depozit cu temperatură controlată, în utilaje de sortare, măsurare și cântărire ca să poată pătrunde în marile lanțuri de magazine. În acest an contextul face ca producătorii să fie loviți și de probleme care nu-i mai privesc, iar desfacerea pe care se baza fermierul n-a mai fost disponibilă.
Seceta care s-a instalat în vară i-a lovit, pe de altă parte, atât de tare încât mulți fermieri sunt în pragul falimentului. Petre Petrescu a cultivat 250 de hectare de porumb, din care 150 de hectare în zonă irigabilă și 100 hectare pentru care nu a putut asigura apa. Chiar și în zonele irigate cea mai mare producție a fost de 800 kg/hectar, aproape neacoperind cheltuielile cu recoltatul. Vârfurile mari de temperatură, când s-au atins și 50° Celsius la nivelul solului, au făcut ca apa să nu mai fie de prea mare ajutor.
„Trăgând linie, în 2025 rapița a fost singura care nu a fost atât de afectată de seceta. Producțiile s-au dus undeva înspre 3 tone, aproape de normal. E singura cultură rentabilă pentru anul 2025”, a constatat fermierul.
Pentru suprafețele calamitate au venit din nou comisii, s-au făcut alte constatări, după care s-a așternut tăcerea. Speranța era ca lucrurile să se desfășoare ca anul trecut, când până la sfârșitul anului calendaristic fermierii au primit un ajutor de 1.000 lei/hectar.
„Ne-am așteptat ca prietenul meu statul, căruia eu îi plătesc impozite și taxe, să vină să ne sprijine, pentru că este o situație complicată în agricultură, e al treilea an în care se adună cu minus și nu întâmplător sunt mii de ferme care se află în insolvență”, spune Petre Petrescu.
Este un an în care nici culturile pe plus nu aduc, în fapt, prea mult în economia fermei, pentru că grâul, de exemplu, are preț foarte mic. „Suntem loviți din multe părți. Ajutorul ăsta degeaba o să vină după ce noi nu mai putem respira”, constată fermierul.
Din suprafața totală cultivată, pe 200 hectare a avut ghinionul să bată și grindina în luna iunie, 100 hectare de cultură fiind distruse în totalitate, alte 100 afectate parțial. Firma de asigurări i-a plătit despăgubirea cuvenită, este unul dintre puținele aspecte pozitive dintr-un an agricol compromis.
„La un moment dat ne-a dat o gură mare de oxigen lichiditatea primită de la firma de asigurări, dar de atunci, nimic. Adică grâul nu se vinde, că nu-l cumpără nimeni. Porumb n-avem de unde, floarea-soarelui n-avem de unde. Această mie de lei care ar fi venit de la Ministerul Agriculturii, de la Guvernul României, ca sprijin făcea mare bine”, a mai spus fermierul.
Paguba este considerabilă, dar îngrijorător este că nu știu cum vor înființa următoarea cultură. Pentru un hectar de porumb costul total este de aproximativ 6.000 lei/hectar dacă suprafața este irigabilă, precizează fermierul și aproximativ 4.000 lei în zonele în care apa nu este disponibilă. Din aceste costuri, input-urile pentru care mai toți fermierii au datorii către furnizori ajung și la două treimi.
„Cunosc foarte mulți oameni care se judecă, care sunt în procese, să le pună sechestru, e foarte greu, foarte greu!”, adaugă Petre Petrescu.
Ajutorul dat într-un moment în care mulți dintre producători sunt cu cuțitul la os i-ar fi ajutat atât pe ei, cât și pe furnizori, pentru că „ar debloca zeci de mii de rotițe mici, de albinuțe care încercau să lucreze, să adune, le dădea de lucru”, a conchis fermierul.
Se încarcă comentariile...
