Femeile, dezavantajate pe piața muncii în România. De ce este criticat statul român în privința drepturilor sociale
0Un raport publicat de Comitetul European pentru Drepturi Sociale, pentru anul 2025, arată problemele și lipsa de progres pe care România le arată în privința modului în care sunt respectate drepturile sociale ale angajaților.
Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) a publicat, în ianuarie 2026, raportul pentru anul 2025 privind modul în care România respectă standardele europene în domeniul drepturilor sociale și al muncii.
Deficiențe în legislația muncii
Documentul vizează aplicarea reglementărilor Cartei Sociale Europene (revizuite), un tratat al Consiliului Europei, adoptat în 1996, care garantează drepturile economice și sociale fundamentale ale omului.
Potrivit analizei realizate pe parcursul anului 2025, bazată pe rapoartele oficiale transmise de autoritățile române și pe informații suplimentare solicitate de ECSR, oficialii instituției arată că statul român nu a înregistrat progrese semnificative în respectarea drepturilor sociale garantate de Carta Socială Europeană. Neconformități au fost semnalate în privința condițiilor de muncă, a sănătății și siguranței angajaților, a respectării drepturilor lucrătorilor, precum și a egalității de șanse și de gen.
Una dintre concluziile raportului arată că statul român nu a demonstrat existența unor politici naționale privind riscurile psihosociale pentru următoarele tipuri de muncă: economia gig (bazată pe contracte scurte sau sarcini punctuale) și economia platformelor digitale; locurile de muncă ce necesită atenție intensă sau performanță ridicată; precum și locurile de muncă asociate cu stres sau situații traumatice.
Modul de lucru peste program, reclamat de observatorii ECSR
Alte neconformități vizează dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase.
ECSR a cercetat dacă angajatorii oferă mecanisme menite să limiteze sau să descurajeze munca în afara programului normal de lucru, inclusiv dreptul la deconectare, dar și modul în care este garantat dreptul lucrătorilor de a nu fi sancționați sau discriminați pentru refuzul de a presta muncă în afara programului normal.
„Pe baza raportului, reiese că România nu dispune de reglementări privind dreptul la deconectare. Cu toate acestea, Codul muncii prevede reguli stricte referitoare la timpul de muncă, inclusiv în ceea ce privește munca suplimentară și perioadele de repaus”, se arată în raport.
Autorii mai menționează că nu s-a demonstrat că lucrătorii independenți și lucrătorii casnici sunt protejați de reglementările privind securitatea și sănătatea în muncă.
Sindicatele, slăbite de prevederile legale
Autorii raportului arată că statul român nu a demonstrat că au fost adoptate măsuri pentru a încuraja sau consolida libertatea pozitivă de asociere a lucrătorilor, în special în sectoarele care, în mod tradițional, au un grad scăzut de sindicalizare sau în sectoare noi.
„Cerința ca un sindicat, pentru a fi reprezentativ, să acopere cel puțin 35 la sută din numărul total al angajaților sau lucrătorilor aflați într-un raport de muncă legal la nivel de unitate este excesivă”, se mai arată în raport.
România înregistrează deficiențe și în privința respectării dreptului la negociere colectivă.
„Comitetul concluzionează că situația din România nu este conformă cu reglementările Cartei, din cauza suspendării, prin decret, a unor contracte colective de muncă deja negociate cu angajații companiilor de stat”, se precizează în document.
De asemenea, sunt semnalate neconformități legate de dreptul la acțiune colectivă. „Polițiștilor le este refuzat dreptul la grevă, iar membrilor forțelor armate le este refuzat dreptul la grevă, fără a fi demonstrată existența unor alte mecanisme eficiente prin care aceștia să poată negocia condițiile de muncă și de angajare, inclusiv remunerația. De asemenea, nu s-a demonstrat că membrilor forțelor armate le este garantat dreptul de a se organiza”, arată ECSR.
România, criticată pentru rata scăzută a angajării femeilor
Statul român înregistrează deficiențe și în privința dreptului la egalitate de șanse și de tratament în angajare și ocupare, fără discriminare pe criterii de sex.
„Rata de ocupare a femeilor rămâne scăzută, progresele măsurabile în promovarea parității efective în funcțiile de decizie sunt insuficiente, iar în privința reprezentării femeilor în consiliile de administrație ale celor mai mari companii listate nu s-au înregistrat progrese”, concluzionează raportul.
Dreptul la condiții de muncă echitabile și dreptul la consultare comună sunt singurele capitole la care România respectă prevederile Cartei Sociale Europene.
Un alt capitol la care România înregistrează neconformități vizează nediscriminarea între femei și bărbați în ceea ce privește remunerarea.
„Parametrii pentru stabilirea valorii egale a muncii nu sunt definiți nici în legislație, nici în jurisprudență, sistemele de clasificare a locurilor de muncă neutre din punct de vedere al genului nu sunt implementate nici în sectorul public, nici în cel privat, iar existența unor progrese măsurabile în reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați pe piața muncii nu a fost demonstrată”, arată concluziile raportului.
Se încarcă comentariile...
