Federaţia „Solidaritatea Sanitară”: CNCAV a publicat informaţii incorecte despre vaccinarea angajaţilor din sănătate

0
0
Reprezentanţii Federaţiei consideră „inacceptabil” ca o campanie de vaccinarea onestă „să se transforme într-o  campanie de dezinformare publică” FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Reprezentanţii Federaţiei consideră „inacceptabil” ca o campanie de vaccinarea onestă „să se transforme într-o  campanie de dezinformare publică” FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Federaţia „Solidaritatea Sanitară din România” a transmis, joi, un comunicat în care solicită Ministerului Sănătăţii, Guvernului şi Preşedintelui, clarificarea unor informaţii „incorecte” publicate în data de 16.02.202, privind impactul vaccinării anti-COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate şi asistenţă socială.

„Nu transformaţi campania de vaccinare în una de dezinformare! Federaţia „Solidaritatea Sanitară” solicită în mod public Ministerului Sănătăţii (Ministerul Sănătăţii - România), Guvernului (Guvernul României) şi Preşedintelui României (Klaus Iohannis) clarificarea informaţiilor incorecte publicate de reprezentanţii Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV RO Vaccinare) în data de 16.02.2021 privind impactul vaccinării anti-COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate şi asistenţă socială. Totodată, solicităm public instituţiilor abilitate ale statului să se sesizeze şi să verifice situaţia din perspectiva unei posibile dezinformări publice intenţionate”, potrivit unui comunicat de presă publicat pe pagina de Facebook a Federaţiei „Solidaritatea Sanitară din România”.

Reprezentanţii Federaţiei consideră „inacceptabil” ca o campanie de vaccinarea onestă „să se transforme într-o  campanie de dezinformare publică”.

Astfel, sursa citată a indicat o serie de „dovezi ale dezinformării publice”,  cu trimitere la afirmaţiile publice ale reprezentanţilor CNCAV:

„Afirmaţia nr. 1 a reprezentanţilor CNCAV: „După vaccinarea împotriva COVID 19, infecţia cu SARS-CoV-2 a scăzut cu peste 87,7% în rândul personalului din sistemul medical”

a) Corelaţia nu înseamnă cauzalitate Dacă în urma vaccinării personalului medical s-a constatat o scădere cu „peste 87,7% a infecţiei cu SARS-CoV-2” (vom vedea ulterior că nici această afirmaţie nu este justificată sub această formă) atunci trebuie mai întâi eliminată posibilitatea ca această scădere să nu fie determinată de alte cauze, cum ar fi evoluţia firească a pandemiei (scăderea generală a numărului de cetăţeni infectaţi) şi evoluţia testării (riscul de a descoperi mai puţini lucrători infectaţi deoarece se testează mai puţin sau scăderea dorinţei de testare a lucrătorilor vaccinaţi). Suplimentar, pentru a putea lua în discuţie o relaţie de cauzalitate între vaccinare şi scăderea infecţiei trebuie desfăşurat un studiu care să analizeze evoluţia infecţiei la un lot egal de persoane vaccinate şi persoane nevaccinate (precum cel desfăşurat în Israel, de cei de la Calit,  având ca subiecţi 300.000 cetăţeni vaccinaţi şi tot atâţia cetăţeni nevaccinaţi). În discuţie este cel mult o ipoteză ştiinţifică (şi o dorinţă colectivă, inclusiv a noastră), nu o informaţie bazată pe date ştiinţifice. 

b) Existenţa corelaţiei trebuie demonstrată Pentru a afirma că a scăzut ponderea infectării în rândul lucrătorilor vaccinaţi trebuie monitorizată evoluţia infectărilor în rândul acestora. Din datele publice existente, România nu desfăşoară nici un studiu privind infectarea SARS-CoV-2 a lucrătorilor din sănătate vaccinaţi, respectiv eficienţa vaccinurilor având ca subiecţi aceşti lucrători. Alternativa o constituie desfăşurarea unui astfel de studiu fără informarea şi acordul lucrătorilor din sănătate vaccinaţi, ceea ce este foarte grav. 

c) Până la ora actuală nu există dovezi ştiinţifice privind protecţia oferită de vaccinurile anti-COVID împotriva infectării cu SARS-CoV-2 Din informaţiile ştiinţifice existente până în acest moment vaccinurile anti-COVID-19 protejează împotriva formelor grave ale bolii, lipsind dovezile privind o protecţie generală împotriva infectării (respectiv a anulării riscului ca persoanele infectate să fie purtători/transmiţători ai virusului). Referindu-ne tot la studiul din Israel, rezultatele acestuia indică „o reducere cu 94% a ratei infecţiei simptomatice (s.n.) şi o scădere cu 92% a ratei formei grave a bolii”, evitând să vorbească despre absenţa infectării (asimptomatice) cu SARS-CoV-2 a celor vaccinaţi. În absenţa dovezilor ştiinţifice din faptul că ne dorim (şi noi) să fie aşa nu putem deduce că este aşa. 

d) Dacă vaccinul ar proteja împotriva infectării atunci asta ar însemna că cei vaccinaţi nu mai trebuie să respecte măsurile de protecţie În absenţa unor date relevante privind protecţia împotriva infectării (şi a calităţii de transmiţător al virusului) a celor vaccinaţi este necesar ca instituţiile statului să considere că nu există o asemenea protecţie. În caz contrar, există riscul ca ele să transmită un fals sentiment de siguranţă celor vaccinaţi, aceştia riscând să devină transmiţători ai virusului”, potrivit comunicatului citat.

Iar, potrivit celei de-a doua „afirmaţii”, lipsesc date privind evoluţia infectărilor lucrătorillor medicali şi angajaţilor din domeniul asisteţei sociale care nu au fost incluşi în categoria lucrătorilor esenţiali.

„Nu putem exclude riscul unei „selecţie statistice” preferenţiale a lucrătorilor vaccinaţi din cele două sectoare, efectuată de cei de la  CNCAV pentru a putea raporta o campanie reuşită”, spun reprezentanţii Federaţiei.

„Afirmaţia nr. 2 a reprezentanţilor CNCAV: „Din cele aproximativ 250.000 de persoane eligibile, până în data de 14 februarie 2021 au fost vaccinate cu ambele doze de vaccin 89.96% dintre acestea (98.84% cu o doză).” Conform datelor oficiale în prima fază a vaccinării au fost incluşi toţi lucrătorii din sănătate şi asistenţă socială. Cu alte cuvinte, sunt eligibili toţi lucrătorii din sectorul sănătate şi din sectorul asistenţă socială. 

a) Datele privind numărul de lucrători din sectoarele sănătate şi asistenţă socială publicate sunt eronate Lotul lucrătorilor din sănătate şi asistenţă socială avut în vedere de reprezentanţii CNCAV este de „aproximativ 250.000 persoane eligibile pentru faza I”. Însă, conform datelor INS (valabile pentru anul 2019) sectorul sanitar şi sectorul asistenţă socială numără, împreună (în medie), 395.462 de lucrători. Numărul de „aproximativ 250.000 persoane eligibile” comunicat de oficialităţi pentru acelaşi sectoare este mai mic cu 145.462 de lucrători (excluderea de la numărătoare ar putea avea legătură, spre exemplu, cu refuzul vaccinării într-un număr mare de cazuri). Pentru o corectă informare publică ar trebui să ştim care este evoluţia infectărilor în cazul celor 145.462 de lucrători din sectorul sănătate şi sectorul asistenţă socială care nu au fost incluşi în categoria lucrătorilor esenţiali. Nu putem exclude riscul unei „selecţie statistice” preferenţiale a lucrătorilor vaccinaţi din cele două sectoare, efectuată de cei de la  CNCAV pentru a putea raporta o campanie reuşită. 

b) Informaţiile CNCAV nu corespund cu informaţiile publice privind nivelul ezitării vaccinale pentru aceste categorii de personal Informaţiile publice oferite de reprezentanţii CNCAV nu coincid cu cele colectate public de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS) pe Platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate . Conform acestor date din cei 40.627 lucrători pentru care avem informări oficiale din partea unităţilor sanitare privind statusul vaccinal, doar 18.555 au fost vaccinaţi (adică 45,67%). Datele privind numărul de lucrători din sănătate vaccinaţi existente pe Platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate au fost preluate de la un număr de 106 unităţi publice care au transmis informaţiile în mod oficial până acum, ele reprezentând aproximativ 20,314% lucrătorilor din totalul angajaţilor din sector public sănătate. Solicitarea informaţilor a fost transmisă tuturor unităţilor sanitare, acestea fiind rezultatele primite până în acest moment. Platforma indică atât fiecare unitară care a transmis informaţiile şi procentul lucrătorilor vaccinaţi din acea unitate cât şi distribuţia vaccinării pe categorii de personal. Dacă sunt vaccinaţi doar cca. 50% dintre lucrători atunci nu putem atribui reducerea infectării cu 87,7% vaccinului. 

c) Datele privind evoluţia numărului de lucrători infectaţi sunt incerte Incapacitatea iniţială a instituţiilor statului de a monitoriza infectarea lucrătorilor din sănătate cu virusul SARS-CoV-2 este de notorietate, ea determinându-ne să construim Platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate. Absenţa unei baze de date publice în acest domeniu, creată de instituţiile statului cu proceduri clare şi transparente de colectare şi prelucrare a datelor, aşezate pe baze ştiinţifice, justifică în continuare neîncrederea în toate informaţiile publice oficiale pe această temă. Conform regulilor aplicabile comunicării de informaţii ştiinţifice, reprezentanţii CNCAV au obligaţia să indice sursa informaţiilor privind evoluţia numărului de lucrători infectaţi, fiecare dintre cei interesaţi putând verifica aceste informaţii. Deocamdată singura sursă publică de informaţii publice este https://covid.solidaritatea-sanitara.ro/ ”, conform comunicatului  publicat de Federaţia „Solidaritatea Sanitatară”.

De asemenea, reprezentanţii Federaţii spun că în realitatea, potrivit lor, campania de vaccinare în rândul personalului medical nu a avut succes.

„Semnală o nereuşită majoră a campaniei de vaccinare în rândul lucrătorilor din sănătate: numărul mare de cazuri în care aceştia nu s-au putut vaccina în prima fază (din diferite motive: erau infectaţi sau în perioada post-infecţia, au ezitat iniţial etc.) iar acum nu mai pot fi programaţi pentru vaccinare”, transmite Federaţia „Solidaritatea Sanitară”. 

Totodată, reprezentanţii Federaţii acuză că reprezenanţii CNCAV ar fi transformat „din neţiinţă sau rea voinţă” informarea publică într-o dezinformare, care ar întreţine „antivaccinismul”.

„Constatăm că obligaţia de informare publică a reprezentanţilor CNCAV s-a transformat din neştiinţă sau rea voinţă într-o dezinformare publică. Dacă este o acţiune intenţionată atunci legea prevede sancţiuni pe care alte instituţii ale statului trebuie să le aplice. Atragem atenţia că dezinformările publice efectuate de instituţii ale statului erodează încrederea populaţiei, crescând ezitarea vaccinală. Astfel de dezinformări riscă să întreţină curentul antivaccin” se mai arată în comunicat.

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri