Exodul tinerilor. De ce ne pleacă copiii pe capete din România

Nu mai este nicio surpriză pentru nimeni: tinerii români își doresc să părăsească țara pentru un trai mai bun în afară. Asta înseamnă o educație mai bună, joburi mai atractive și, implicit, salarii mai mari. Sunt concluziile unui sondaj CURS realizat în perioada aprilie - iunie 2024 la comanda Ministerului Familiei și comentat de sociologul Gelu Duminică. 

Tinerii români, în căutare de joburi și salarii mai bune. Sursa foto: arhivă

„Migrația este un fenomen cât se poate de firesc și de natural. Berlinul este ca și cum ar fi Galațiul în momentul de față. Iar românul se simte mai bine acolo unde o duce mai bine”, a explicat pentru „Adevărul” sociologul Gelu Duminică.  „Migrația este o normalitate generată de mobilitate. A crescut mobilitatea? Da! Bun! Atunci, Berlinul a devenit „acasă” pentru foarte mulți români”. Salvarea individuală, spune acesta, este foarte importantă și „fiecare ar trebui să fie bine el însuși și familia lui. Acum, faptul că nouă ne pleacă tinerii în condițiile în care avem și un declin demografic major, nu, pentru societatea românească nu este deloc bine”.

Și mai grav este faptul că nu ne pleacă doar generația de acum, ci vom pierde și generațiile următoare. „Copiii românilor din afară se vor întoarce în număr foarte mic sau nu se vor mai întoarce deloc în țară”, a mai precizat sociologul. 

Somajul, sărăcia și lipsa de educație, motivele care-i gonesc pe tineri din țară 

Cele trei motive principale care îi gonesc pe tineri din România sunt somajul, salariile mici și educația care lasă de dorit, consideră mulți dintre ei, potrivit datelor oferite de studiu.   

Concret, un sfert dintre tinerii chestionați au declarat că ar pleca temporar din țară pentru a-și găsi un loc de muncă. În România, spun ei, fie nu-și găsesc deloc, fie își găsesc pe salarii foarte mici. De exemplu, șomajul în rândul tinerilor cu vârsta sub 24 de ani se apropie de 22%, de patru ori mai mult decât media pe țară. 

Iar cifrele nu se opresc aici: dacă 25% dintre cei chestionați se gândesc să plece dar să se întoarcă, la un moment dat, în România,10% dintre ei au spus că ar părăsi definitiv țara. Îi atrage ideea unui trai mai bun și a unei vieți decente față de ce le oferă în prezent statul român. „Numărul celor care se stabilesc într-o anumită țară și nu mai au nici un gând de a se întoarce acasă este din ce în ce mai mare. Și este normal să fie așa. Dacă ai lucrat 20 de ani în Italia e puțin probabil să te mai întorci în România. Marea masă va rămâne acolo”, mai explică Gelu Duminică.

Sprijinul guvernamental privind accesul pe piața muncii este principala solicitare a tinerilor români care, în lipsa acestuia, iau calea străinătății. „La noi lasă de dorit inclusiv infrastructura. Dacă, de exemplu, de la Giurgiu până la București faci trei ore cu trenul, în ideea în care între cele două orașe sunt doar 60, 70 de kilometri, asta ce înseamnă? Că joburile din Capitală nu sunt atractive pentru cineva din provincie. Ca o comparație: în Italia o astfel de distanță este făcută în 20 de minute cu trenul rapid”, consideră specialistul. 

Tinerii din România, mai săraci decât pensionarii 

Cei mai mulți dintre tineri au declarat că veniturile familiilor lor nu sunt suficiente, iar salariile pe care le-ar câștiga în străinătate i-ar ajuta să se descurce mult mai bine cu banii. Este vorba, de fapt, despre lipsa unui orizont profesional și social spre care tind aceștia. Mai mult, tinerii au spus că, din punct de vedere financiar, o duc mai prost decât acum 4 ani. Ca o comparație: în acest an au afirmat acest lucru 20% dintre ei, în timp ce în 2020 ponderea lor era de doar 6%. Iar lipsurile financiare aduc după ele o altă problemă cu care se confruntă tinerii din România și anume: eterna problemă a locuințelor. Acestea, deși s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, sunt în continuare prea scumpe. Motiv pentru care nu și le mai permite oricine.

De altfel, conform Eurostat, tinerii români amână să plece din casa părintească până la vârsta de 30 de ani, în cazul bărbaților și 25,4 ani în ceea ce privește femeile. „Să nu uităm că în România cea mai săracă categorie de populație o reprezintă tinerii, nu pensionarii, așa cum eronat se crede. Motivul? Când intră pe câmpul muncii,  veniturile lor sunt mici. Costurile de piață sunt însă mari.  Nu uitați, din nou, o altă cifră: România are cel mai mare număr de angajați, care, chiar dacă muncesc, trăiesc în sărăcie. Cu alte cuvinte, salariul nu-i ajută să aibă o viață decentă”, punctează Gelu Duminică. 

Este normal ca tinerii să plece din țară, spune sociologul, în contextul a ceea ce le oferă statul român. Sau, mai bine zis, nu le oferă. „Una e să fii spălător de mașini la Titu și alta e să speli mașini într-o suburbie a Londrei. Dacă un tânăr absolvent de liceu e angajat pe un salariu minim pe economie, și avem vreo două milioane de angajați pe salariu minim pe economie. Poate el să trăiască, să pună bani deoparte, poate să plătească o rată, poate să plătească o chirie? Nu!”

Prăpastia din Educație: diferență uriașă între rural și urban 

13% dintre tinerii chestionați au declarat că ar pleca în străinătate la studii pentru a beneficia de o educație mai bună decât în România. Potrivit sondajului,  sistemul educațional este perceput de majoritatea dintre ei ca fiind unul rigid și ineficient. Educația pare ruptă de ceea ce se cere pe piața muncii, peste jumătate dintre ei spunând că nu dobândesc competențele cerute de angajatori.

„La noi, calitatea educației este foarte slabă, analfabetismul funcțional foarte mare, abandonul școlar foarte mare. 3% din tinerii din mediu rural reușesc să absoarbă o facultate. Apoi avem acest clivaj foarte mare între tinerii din centrele  urbane, cei foarte bine educați, și tinerii din zonele, mai sărace, mai slab educate. Aceștia din urmă supraviețuiesc prin munca pe care o fac”, mai precizează Gelu Duminică. 

Consecințe și soluții

Dacă exodul tinerilor va continua, România va fi nevoită să importe forță de muncă din afară. „Vom importa populații pentru a suplini ceea ce România nu mai are. Iar realitatea ne arată că economiile nu ar funcționa fătră migrație. Acei oameni ne vor ține în viață economia. Dar trebuie să creăm mecanisme pentru a-i recalifica, să-i ajutăm să se integreze, să le oferim argumente să rămână la noi”, consideră sociologul. 

Soluții există, sunt chiar cu duiumul, important este să fie puse în practică, iar acest lucru să se întâmple cât mai repede. „Este nevoie de educație, de programe pentru reducerea abandonului școlar, este nevoie de o distribuire mai echitabilă a veniturilor, de programe de investiții în zone dezavantajate, incluisv de spații de petrecere a timpului liber. Sunt foarte multe de făcut. Ce vedem noi acum este efectul a ceea ce nu s-a făcut timp de foarte mulți ani. Acum culegem roadele. Dacă am semănat neghină, ce să culegem? Grâu? Nu se poate!”

Studiul CURS s-a făcut în rândul a 1.100 de tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Suplimentar, au fost chestionați un număr de 400 de tineri vulnerabili, pentru a putea evidenția specificitatea situației acestora.