Dieta vegetariană – moft sau necesitate?

Există trei motive principale pentru care unii oameni se hotărăsc să devină vegetarieni: compasiunea faţă de animale, grija pentru sănătate şi protejarea mediului înconjurător. Unele

Există trei motive principale pentru care unii oameni se hotărăsc să devină vegetarieni: compasiunea faţă de animale, grija pentru sănătate şi protejarea mediului înconjurător. Unele persoane însă nu cred în siguranţa unei diete vegetariene. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a spus că este complicat să fii vegetarian.

Dieta vegetariană merge mână în mână cu salvarea planetei, conform unui studiu recent. Creşterea animalelor este responsabilă pentru 18 la sută din cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, după cum se precizează într-un raport al FAO. În plus, excrementele şi urina provenite de la animalele din crescătorii poluează râurile şi pânza freatică. Antibioticele, steroizii şi hormonii de creştere poluează, de asemenea, sursele de apă.

Societatea românească s-a schimbat în ultimii ani şi priveşte cu mai multă toleranţă ideea unui stil de viaţă eco, bazat pe o dietă care exclude carnea şi uneori chiar laptele sau ouăle

Sute de români au devenit vegetarieni din considerente etice, de sănătate sau pentru a salva planeta. Există însă şi păreri contrare acestui stil de viaţă.

Paul McCartney, Bryan Adams, Kurt Cobain, dar şi Franz Kafka, Friedrich Nietzsche sau Lev Tolstoi fac parte din categoria vegetarienilor celebri. Charles Darwin, binecunoscutul naturalist britanic, fondatorul teoriei evoluţioniste, a fost de asemenea vegetarian.

Aceasta a spus că "nu există o diferenţă fundamentală între om şi animalele superioare din punct de vedere al facultăţilor mentale. Animalele inferioare, ca şi omul de altfel, simt plăcere şi durere, fericire, suferinţă."

Compasiunea pentru animale

Gândul la suferinţa la care sunt supuse animalele pentru a deveni hrană pentru om a determinat multe persoane să renunţe la consumul de carne.

Vegetarienii spun că moartea animalelor provoacă unora o asemenea repulsie încât, dacă oamenii ar fi nevoiţi să le ucidă ei înşişi, mulţi nu ar mai pune apoi, niciodată gura pe carne.

"Sunt trei motive principale pentru care oamenii se hotărăsc să devină vegetarieni: compasiunea faţă de animale, grija pentru sănătate şi protejarea mediului înconjurător", a spus Marius Vasilescu, membru activ al Societăţii Vegetarienilor din România (SRV).

"În anul 2000 am devenit vegetarian, iar din 2002 sunt vegan. M-am hotărât să devin vegetarian în momentul în care mi-am dat seama de o contradicţie între faptele mele. Eu obişnuiam să semnez petiţii pentru salvarea balenelor. Dar în tot acest timp mâncam liniştit carne de porc", povesteşte Marius Vasilescu care are 26 de ani. El a renununţat nu numai la carne, ci la orice produs care provine de la animale.

Fără suplimente alimentare

Nu toată lumea are însă încredere în siguranţa pentru sănătate a unei diete vegetariene. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a spus că este complicat să fii vegetarian.
"Există trei tipuri de vegetarieni: ovo-lacto-vegetarieni, lacto-vegetarieni şi vegani.

Aceştia din urmă nu mănâncă nici carne, nici alte tipuri de produse care provin de la animale. Veganii sunt cei mai expuşi carenţelor de vitamina D12 sau de vitamina A", a precizat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Directorul Institutului de Cercetări Alimentare a mai spus că vegetarienii trebuie să aibă multe cunoştinţe despre nutriţie. Ei trebuie să ştie ce alimente să mănânce astfel încât să dea organismului necesarul de proteine.

Prof. dr. Mencinicopschi a ţinut să sublinieze că suplimentele alimentare nu pot fi folosite pentru a substitui mesele. Suplimentele au menirea de a completa ceea ce organismul, din diferite motive, nu poate lua din alimente.

Împotriva încălzirii globale

Dieta vegetariană merge mână în mână cu salvarea planetei, conform unui studiu recent realizat de cercetătorii germani. O dietă care include carne este responsabilă, anual, pentru o cantitate de gaze cu efect de seră echivalentă cu cea produsă de un autovehicul condus pe o distanţă de 4.700 de kilometri.

Mâncarea consumată de un vegetarian este responsabilă pentru jumătate din această cantitate. Paul McCartney, fost membru al trupei Beatles, a cerut oamenilor sa devină vegetarieni pentru combaterea încălzirii globale. Celebrul cântăreţ a adăugat că industria de prelucrare a cărnii contribuie semnificativ la schimbările
climatice.

Diminuarea efectelor schimbărilor climatice

Germania, Olanda şi Marea Britanie sunt ţările europene cu cel mai mare număr de vegetarieni. În ultima vreme, tot mai mulţi nemţi preferă regimul vegetarian pe motiv că o masă fără carne ar putea deveni noua reţetă pentru salvarea mediului înconjurător.

La începutul lunii trecute, la Congresul mondial al vegetarianismului, care a avut loc la Dresda, în Germania, teoria conform căreia dieta vegetariană este soluţia pentru încetinirea încălzirii globale a făcut obiectul unei întregi zile de discuţii.

Americanul Gerry Coffey, purtătorul de cuvânt al Uniunii Internaţionale a Vegetarienilor, a spus, la ieşirea de la Congresul de la Dresda, că americanii nu au răspuns vegetarianismului la fel de bine cum au făcut-o europenii. Totuşi, acesta s-a arătat convins că argumentele climatice vor schimba lucrurile în Statele Unite.

Alimentele trebuie să ajungă tuturor

Brigitte Bardot a adresat o scrisoare secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. În scrisoare, celebra actriţă preciza că o colectivitate mondială responsabilă nu-şi poate permite să consacre 16 kilograme de grâne sau de boabe de soia, 15.500 de litri de apă şi 323 metri pătraţi de păşune producţiei unui singur kilogram de carne de viţel destinat doar celor care au mijloacele necesare pentru a-l cumpăra. "Avem nevoie de metode accesibile şi durabile pentru a produce alimente pentru toţi", a conchis Brigitte Bardot.

Implicaţiile ecologice

Cererea tot mai mare de carne la nivel mondial pe fondul creşterii demografice duce la necesitatea de dezvoltare a tot mai multe crescătorii industriale de animale. Acest fapt va perturba ecosistemele deja fragile.

Conform unui raport al FAO publicat în urmă cu doi ani, creşterea animalelor este responsabilă pentru 18 la sută din cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, adică mai mult decât transporturile. În plus, o alimentaţie bazată pe carne necesită în medie, peste 15 000 de litri de apă pe zi, în timp ce una vegetariană, numai 5000 de litri.

Crescătoriile industriale poluează

Pe de altă parte, excrementele şi urina provenită de la animalele din crescătorii poluează râurile şi pânza freatică. Antibioticele, steroizii şi hormonii de creştere reprezintă de asemenea, factori de poluare pentru sursele de apă.

O altă problemă de protecţie a mediului pe care o pun crescătoriile de animale este metanul. Acesta este un gaz cu efect de seră mai puternic şi mai nociv decât dioxidul de carbon. Pe plan mondial, 22 la sută din emisiile de metan provin de la crescătoriile de animale.

Producţia animală contribuie şi la perpetuarea crizei alimentare la nivel mondial. În 2008, malnutriţia şi foametea s-au intensificat în multe părţi ale globului. În vreme ce foametea ucide anual şase milioane de copii, cantităţi enorme de recolte sunt folosite drept hrană pentru animale.

Principalele tipuri de vegetarian

Ovo-lacto-vegetarienii mănâncă ouă şi produse lactate. Este cea mai întâlnită formă de vegetarianism întâlnită în Europa şi Statele Unite.

Lacto-vegetarienii mănâncă produse lactate, nu şi ouă. Această formă de vegetarianism este frecvent întâlnită în India.

Veganii exclud, pe cât este posibil astăzi, toate formele de exploatare şi cruzime faţă de animale. Dieta veganilor nu conţine niciun fel de produs de origine animală. Veganii nu poartă haine din piele, blană, mătase şi lână.

Sute de români vegetarieni

Societatea Vegetarienilor din România s-a constituit în 1991.

SVR a fost reactivată la sfârşitul anului 2004.

Societatea are acum 550 de membri şi au media de vârstă sub 30 de ani.

Două treimi din membrii SVR sunt femei, iar o treime, bărbaţi.

Aproximativ 70 la sută din membri sunt vegetarieni, în jur de 15 la sută, vegani, iar alţi 15 la sută nu sunt vegetarieni, dar vor să devină.

18% din cantitatea de gaze cu efect de seră provine de la creşterea animalelor