Delta - lada de gunoi a armatorilor straini

Peste 250 de ambarcatiuni fluviale si maritime zac abandonate, pe malurile Dunarii, in perimetrul Administratiei Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii Tulcea si pe bratul Macin, langa localitatea

Peste 250 de ambarcatiuni fluviale si maritime zac abandonate, pe malurile Dunarii, in perimetrul Administratiei Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii Tulcea si pe bratul Macin, langa localitatea Smardan, in amonte de Braila. Slepuri, ceamuri, remorchere, dragi, salupe, cargouri de tiraje mici si medii, trawlere, impingatoare, macarale plutitoare, bacuri dezafectate, salande, hidroclape, tancuri petroliere mici, gabare, barcaze, pescadoare, sonete, pontoane si chiar dragoare militare, toate abandonate, creeaza o imagine dezolanta. Parte din aceste nave au fost parasite inca dinainte de '89, unele aflandu-se in aceeasi pozitie de zeci de ani, dar numarul lor s-a ingrosat substantial abia in ultimul deceniu. Turistii care calatoresc prin Delta descopera fara dificultate epavele, care inundate, care scufundate sau esuate. Inca de la mila 0, la Sulina, si pana la Tulcea, pe tot intinsul Dunarii maritime (n.r. - bratul Sulina) si pe bratul Sf. Gheorghe sunt nu mai putin de 15 astfel de cimitire navale. Doua sunt insa cele mai "populate": la Mila 46, pe canalul secundar Ivanova, unde se afla 80 de nave, din care 22 apartin SC Transnav SA Tulcea, si la Km 107, pe bratul Sf. Gheorghe, in lacul asa-numit de localnici Ceatal, unde se afla alte 80 de nave ale SC Scut SA Tulcea, societate apartinand tot unei firme tulcene, Deltacons, care a achizitionat pachetul majoritar de actiuni de la Scut pe piata Rasdaq. Bineinteles, a preluat si epavele, pe hartie 97, dar in realitate 80, restul fiind instrainate pe blat de fosta conducere a societatii chiar in zilele in care se perfecta tranzactia. Evident, erau cele mai valoroase, unele putand fi chiar repuse in functiune. Chiar si asa, ne-a declarat Alexandru Stroie, directorul de la Deltacons, 30% din parcul de nave existent acum la Ceatal ar putea fi reabilitat, valoarea totala aproximativa a profitului probabil de pe urma intregii "flote", la pret de fier vechi, ridicandu-se la aproape 100.000 de dolari. Din cele 80 de nave ar putea sa mai fie exploatate doar cateva, dintre care trei dragi, patru nave tip Zemag, un fel de excavatoare navale, si cateva ceamuri. Din pacate, doua remorchere cu aburi, adevarate piese de muzeu, nu intereseaza pe nimeni. Cosna, construit in 1910, si Babina, lansat la apa la Brandenburg, in Germania, in 1906, sunt cele mai batrane epave de la Ceatal, functionand inca de pe vremea Comisiunii Europene a Dunarii. Nea Ion Condurat, seful echipei de patru vardii de pe grupul de nave aflat inca intr-o oarecare flotabilitate, le mai tine inca minte cum navigau: "Silentioase, domne', puf-puf, parca torceau... ca o pisica!". Venerabilele remorchere acostate delicat la umbra salciilor ar putea oricand deveni o atractie turistica daca s-ar gasi cineva dispus sa le reconditioneze. In prezent insa, ca si celelalte epave, ele reprezinta doar locul de joaca al celor patru dulai care le pazesc alaturi de marinari: Ciumandrel, Geolgau, Rita si Printesa. Mai in aval, cateva sute de metri mai jos, zace rasturnat, la o aruncatura de bat, marele pescador Crisul, esuat in 1986, la intoarcerea dintr-un voiaj cu multe peripetii. Imaginea e dezolanta, la pupa, partial dezmembrata de hotii de fier vechi, au inceput sa creasca lastari de salcie. Face parte din peisaj. Cand vin apele mari, primavara si toamna, aproape ca nici nu se mai vede. Pe bratul Macin, in afara ariei ARBDD, alte 45 de nave pigmenteaza un peisaj destul de zgarcit. Cele mai multe apartin AFDJ Galati si SC Romnov SA Braila. La doar un kilometru mai sus de Smardan, din apa rasar cateva fiare contorsionate ce reprezinta ultimele ramasite ale cargoului grecesc Vrahos, nava care a servit ca platou de filmare pentru celebrul film romanesc "Explozia", in care batrana epava purta numele mult mai sugestiv de "Poseidon". In rest, cam tot aceleasi privelisti dezolante, la fel ca in Delta. In curand, cel putin in Delta Dunarii, numarul acestor epave se va imputina, conform declaratiei guvernatorului ARBDD, Virgil Munteanu. Recent, firmele care au in gestiune navele parasite pe teritoriul acestei institutii au fost incunostintate oficial sa le mute in afara rezervatiei pana pe 31.05.2002. Masura se impune, sustine guvernatorul, pentru a evita eventualele surse de poluare si pentru a imbunatati imaginea Deltei. Foto: Lucian CRISAN