Delia Grigore lupta pentru drepturile rromului

"Vreau sa ies la pensie lucrand in organizatii ale rromilor si cred ca identitatea locala, cat de mica e ea, trebuie pastrata ca un tezaur urias. Voi lupta pentru asta!" La numai 33 de ani, Delia

"Vreau sa ies la pensie lucrand in organizatii ale rromilor si cred ca identitatea locala, cat de mica e ea, trebuie pastrata ca un tezaur urias. Voi lupta pentru asta!" La numai 33 de ani, Delia Grigore este presedinta Centrului Cultural al Rromilor ,Amare Rromentza" (,Cu rromii nostri"). Dupa tata, Delia se trage dintr-un neam de tolari (rromi care vindeau haine vechi), un neam rar in Romania. Si cu toate ca bunicii din partea tatalui nu stiau nici sa se semneze, parintii Deliei sunt intelectuali, facand parte din generatia rromilor din perioada comunista care au avut acces la invatamant. Ei si-au dorit ca fata lor sa urmeze o scoala buna, asa ca Delia Grigore a facut filologie-istorie la Scoala Centrala si s-a numarat printre sefii de promotie. "In timpul liceului, eu nu mi-am asumat identitatea de tiganca, eram chiar indemnati cu totii sa nu spunem ca suntem rromi. Veneam dintr-un cartier majoritar de rromi, unde locuisera niste evrei. Eu am crescut, de pilda, in curtea Teatrului Evreiesc. Si pentru ca locuiam intr-un cartier stigmatizat, eram mai retrasa, n-aveam relatii prea bune cu colegii, care credeau ca sunt evreica si se cam fereau de mine", isi aminteste Delia.
Stie sa scrie si sa citeasca in "deva nagari", alfabetul sanscrit
"Din cauza asta, a stigmatizarii, mi-a fost teama sa dau in primul an la facultate. M-am dus, in schimb, la niste cursuri la Universitate, unde am invatat sanscrita. Am studiat doi ani si am invatat, pe langa sanscrita, si cultura, si civilizatie indiene", spune Delia, mandra ca are ,o formare indiana". Stie sa scrie si sa citeasca in "deva nagari" - limba din orasul zeilor, adica in alfabetul sanscrit. Si pentru ca-si dorea de mica sa fie scriitoare, nu s-a lasat intimidata de concurenta si-n 1991 a dat examen la Facultatea de Litere, sectia romana-engleza. In primul an de studentie si-a mai descoperit o pasiune: "Am mers atunci intr-o tabara de cercetare, unde sarcina mea era sa culeg descantece. Si mi-am dorit sa fiu etnolog. Asa ca, dupa facultate, am facut un masterat pe etnologie si folclor si doctoratul la Institutul de Etnografie si Folclor. Am lucrat chiar sase ani ca muzeograf la Muzeul Satului".
A jurat pe mormantul bunicilor ei ca-i va ajuta pe rromi
De mai bine de zece ani, Delia Grigore lucreaza in organizatiile rromilor. "Dupa ce mi-au murit bunicii de pe tata, m-am jurat pe mormantul lor ca voi face ceva pentru partea mea rroma". A inceput ca voluntar in Centrul Rromilor pentru Politici Publice, ,Aven Ammentza" si, in prezent, este presedinte al Centrului Cultural al Rromilor ,Amare Rromentza". ,Noi am pornit cu gandul de a fi o miscare militanta, iar in perioada 1998-2001 am fost in strada: am inchiriat un dric, cu un sicriu, si-am ingropat rasismul... In fata guvernului am facut simbolic vraji rrome si am recitat versuri din Shakespeare... Am mers o data la Ambasada Austriei, ca circula ideea ca rromii mancasera lebedele din aceasta tara, si am dansat cu ambasadorul pe muzica din "Lacul Lebedelor", alta data am simulat un targ de sclavi si, intr-o piata, le aratam taranilor: "Uitati, au dinti buni, muschi, nu vreti sa-i cumparati?", o data am adus ursul, pe ideea ca noi eram ursari, la Caramitru, ministrul culturii de atunci, iar acesta a dat mana cu animalul", isi aminteste Delia, amuzata.
Miza - invatamantul bilingv
Unul dintre cele mai mari proiecte ale organizatiei pe care o conduce se refera la invatamantul bilingv: "Anul trecut am avut un proiect, finantat de UNICEF, prin care am creat prima si singura gradinita bilingva din istoria invatamantului romanesc, cea de la Sarulesti, din judetul Calarasi". Presedinta organizatiei doreste, astfel, sa se aprobe un curriculum bilingv: ,Stim ca in lege nu exista prevederea de invatamant bilingv, dar ar putea aparea un curriculum prescolar cu metode de predare bilingve". In acest sens, la Bucuresti, Iasi si Cluj vor avea loc discutii intense pe aceasta tema. ,Organizatia noastra lucreaza in comunitati traditionale de rromi si mergem la evenimentele lor, la diferite sindrofii, si peste tot unde ne invita. Lucram in Brateiu, Sarulesti, Fetesti, in comunitati de caldarari. La inceput, rromii erau reticenti. Ne spuneau ca suntem un fel de "gadjiu" (nerrom) mai negru si nu voiau sa ne accepte". Lucrand cu comunitatile rrome, Delia s-a redescoperit: ,Prin aceasta miscare, eu am redevenit tiganca". Si, acasa la ea, pastreaza si respecta obiceiurile rrome. La inceputul lunii, Delia Grigore, impreuna cu alti autori, a castigat locul doi la un concurs international pentru rromi de la Lanciana, Italia, cu "Manualul de istorie si traditie a rromilor pentru clasa a VI-a si a VII-a". Visul ei este ca generatia viitoare sa nu se fereasca sa-si asume identitatea. Pe copiii mei vreau sa-i fac rromi activisti, sa pastreze ceea ce nu am avut eu. Ii fac mai rromi decat mama lor!", conchide Delia Grigore, cu voce hotarata.