De ce să faci voluntariat. Portretul robot al voluntarului şi motivele pentru care este preferat de angajatori

Angajatorii pun tot mai mult preţ pe voluntariat, în special atunci când angajează proaspăt absolvenţi de facultate. Chiar şi specialiştii în recrutare arată că voluntariatul are numeroase avantaje, iar menţionarea unor astfel de activităţi în CV îl poate aduce pe candidat faţă în faţă cu un potenţial angajator. Asta pentru că, de aproape doi ani, voluntariatul este considerat experienţă profesională.

Voluntariatul poate fi o portiţă spre marile companii, iar tinerii care vor să înveţe încă din liceu meserie pot opta pentru mai multe domenii, asta în condiţiile în care piaţa organizaţiilor neguvernamentale din România s-a dezvoltat tot mai mult în ultimii ani.

Timpul şi eforturile investite de tineri în proiectele dezvoltate de diverse ONG-uri sunt răsplătite, de aproape doi ani, cu un certificat care atestă că ei au experienţă în muncă. Iar angajatorii, care caută forţă de muncă şi, în special, tineri studenţi sau absolvenţi de facultate, acordă o importanţă tot mai mare activităţilor de voluntariat, arată specialiştii în recrutare.

De ce să faci voluntariat. Voluntariatul, portiţa spre marile companii 

Prin urmare, o persoană care a făcut voluntariat are mai multe şanse să fie selectată pentru un interviu. În special companiile multinaţionale îi preferă pe tinerii care au activat în organizaţii neguvernamentale şi care au dus la bun sfârşit proiectele, reuşind să gestioneze bugete şi oameni. Asta în detrimentul celor care au un sertar plin de diplome şi zero experienţă în câmpul muncii.

Un avantaj al tinerilor care s-au implicat în activităţi de voluntariat îl constituie faptul că aceştia se pot integra mai uşor în echipă şi sunt capabili să îşi asume responsabilităţi în cadrul companiei.

„Angajatorii nu te întreabă ce ştii să faci, ci te întreabă ce ai făcut. Din această perspectivă, chiar şi pentru cei aflaţi la început de drum, sunt importante voluntariatul şi stagiile de practică. Spre exemplu, dacă un student a făcut practică într-un call center, este preferat unui alt candidat care nu are deloc experienţă şi care doar a învăţat. Cel din call center cunoaşte o limbă străină, a interacţionat cu oameni, e un plus”, a explicat Gabriel Chicioreanu, consultant în carieră.

De ce să faci voluntariat. Portretul robot al voluntarului 

Şi fondatorul Yourway, Mihaela Feodorof, susţine că cei care fac voluntariat demonstrează că au un potenţial înalt şi că au spirit de iniţiativă. „Ei demonstrează că au un potenţial înalt şi că sunt oameni cu iniţiativă, care vor să se concentreze şi asupra altor activităţi decât cele legate strict de învăţământ. Activităţile de voluntariat trebuie începute la o vârstă fragedă”, explică Feodorof.

Prin activităţile de voluntariat, tinerii capătă mai multă încredere în ei înşişi şi învaţă să-şi exprime punctele de vedere. Pentru angajatori, aceste lucruri sunt cel puţin la fel de importante ca pregătirea de specialitate. Au ocazia să înveţe despre o bună organizare, evenimente şi despre cum să comunice unii cu ceilalţi şi să-şi ofere feedback, completează specialiştii.

De ce să faci voluntariat. Fenomenul „Let's do it Romania!”

Cea mai mare provocare pare să o prezinte, însă, coordonarea altor tineri, neplătiţi, în proiecte care să producă schimbare în societate. Printre cele mai cunoscute astfel de iniţiative se numără şi „Let's do it Romania!”, când 200.000 de români din toată ţara au participat pe 25 septembrie 2010 la Ziua Naţională de Curăţenie în toată ţara.

„În 2011, Ziua de Curăţenie Naţională a fost 24 septembrie, atunci când peste 300 000 de voluntari au venit să cureţe România de gunoaie!”, au scris voluntarii pe pagina de Facebook a campaniei, care a devenit un adevărat fenomen.

Dar, în ciuda mobilizării exemplare de care dau dovadă uneori românii pentru cauze civice, mulţi sunt sceptici în a derula activităţi neplătite în beneficiul altora.

De ce să faci voluntariat. Românii şi cultura antivoluntariat

„La noi există o cultură antivoluntariat. Asta pentru că lumea îşi aduce aminte de perioada anilor ’70 - ’80 când se făcea muncă voluntară care nu era deloc voluntară. La noi, cei mai mulţi care fac voluntariat sunt tineri, în Occident o mare parte din voluntari sunt pensionari care şi-au încheiat activitatea profesională. Pe de altă parte, la noi sunt ONG-uri care fac lucruri frumoase, dar nimeni nu aude de ele”, spune şi sociologul Mircea Kivu.

Opinia sa este susţinută şi de un studiu recent, care arată că lipsa timpului, informaţiile limitate şi dificultatea de a găsi o cauză cărora să li se dedice sunt doar câteva dintre motivele pentru care românii nu sunt fani ai voluntariatului, aşa cum fac cei din alte state europene şi nu numai.

Studiul a identificat şi „portretul-robot” al voluntarului român: tânăr, student sau angajat cu studii superioare, motivat de solidaritate (40%) şi de dorinţa de îmbunătăţire a experienţei profesionale (15%), implicat în servicii sociale (25%), protecţia mediului (18%), educaţie (13%) şi sănătate (11%).